Europa întâmpină dificultăţi în refacerea stocurilor de gaze naturale înainte de iarnă, iar analiştii avertizează că preţurile ar putea reveni la niveluri nemaiîntâlnite de la criza energetică din 2022, transmite CNBC.

Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în prezent în proporţie de aproximativ 63%, cu circa 18 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă.

Una dintre principalele cauze este reducerea exporturilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu, provocată de perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. În acelaşi timp, vara foarte călduroasă a crescut consumul de energie, în timp ce producţia nucleară şi cea eoliană au fost mai reduse.

Preţul gazelor europene, măsurat prin contractele de referinţă TTF, a depăşit marţi 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, notează News.ro.

În cazul unei ierni reci şi al menţinerii problemelor de aprovizionare, Morningstar estimează că preţurile ar putea ajunge la 90-120 de euro/MWh. Goldman Sachs consideră că acestea ar putea fi nevoite să depăşească 100 de euro pentru ca Europa să atragă suficiente transporturi de GNL din SUA, în competiţie cu Asia.

Situaţia depinde în mare măsură de reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă exporturile din Orientul Mijlociu nu revin la niveluri ridicate înainte de iarnă, Europa s-ar putea confrunta cu facturi mai mari şi, în scenariul cel mai dificil, cu limitarea consumului de gaze în industrie.

Presiunea este amplificată de apropierea interdicţiei complete asupra importurilor de GNL rusesc, prevăzută pentru începutul anului 2027. Potrivit estimărilor Morningstar, în condiţiile actuale Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de GNL american, echivalentul a circa 77% din exporturile totale ale SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#creștere #Europa #gaze #rezerve scăzute #tarife

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.