Armata rusă pregătește atacuri de amploare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat duminică, 30 august, Ministerul rus al Apărării, la două zile după un atac devastator asupra unui depozit din apropierea Kievului, scrie mediafax.ro.

Într-o postare pe Telegram, Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse „au început pregătirile pentru lansarea unor atacuri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei”, conform Politico.

Kremlinul susține că atacurile ar reprezenta o ripostă la loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia.

La începutul lunii, ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal, a declarat pentru Politico că „Putin vrea să distrugă complet sistemul energetic al Ucrainei”. El a spus că autoritățile de la Kiev încearcă să consolideze sistemul energetic și infrastructura pentru a evita repetarea penelor de curent din iarna trecută.

Ministerul Apărării a mai anunțat că Rusia a efectuat „atacuri coordonate” asupra unei instalații industriale din Kiev. Un atac lansat vineri asupra unui depozit din Myla, în apropierea capitalei ucrainene, a ucis 38 de persoane, a anunțat duminică președintele Volodimir Zelenski. Alte 20 de persoane au fost rănite, iar patru sunt date dispărute.

Incendiile provocate de atac au avariat cel puțin 50 de locuințe.

„În total, numai în această săptămână, rușii au lansat aproape 2.000 de drone de atac, peste 1.600 de bombe aeriene și 31 de rachete de diferite tipuri”, a spus Zelenski.

Oficialii ucraineni susțin, de asemenea, că informațiile de care dispun arată că Rusia pregătește un nou atac terestru asupra Kievului.

Pavlo Palisa, adjunct al șefului administrației prezidențiale ucrainene, a declarat că liderii militari ruși au primit ordin de la Kremlin să pregătească atacuri atât asupra Kievului, cât și asupra orașului Cernihiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri #razboi #Rusia #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.