În satul Gaidar din autonomia Găgăuză se păstrează unul dintre cele mai rare monumente de arhitectură rurală din Republica Moldova – o moară de vânt construită în anul 1864 și ridicată în întregime din lemn, inclusiv mecanismele sale interioare.

Piesele componente ale morii au fost aduse din Ucraina și asamblate în satul Gaidar, unde a devenit, timp de generații, locul în care oamenii veneau să macine grâul și porumbul adus de pe câmpuri. Deși pare o construcție simplă, mecanismul interior este ingenios: toate procesele de măcinare pot fi controlate de o singură persoană.

Interiorul morii este alcătuit dintr-un sistem de roți, axe și rotițe din lemn, care transmit energia vântului către pietrele de moară. Atunci când palele se învârteau, întregul mecanism începea să funcționeze, transformând boabele de grâu în făină. .

Moara din Gaidar a continuat să funcționeze până în anul 2005. Chiar dacă tehnologiile moderne au înlocuit de mult metodele tradiționale de măcinare, această construcție a rămas un simbol al meșteșugurilor de altădată.

În Republica Moldova au mai rămas doar patru mori de vânt, însă dintre acestea moara din Gaidar este considerată cea mai bine păstrată. Tocmai de aceea, în ultimii ani, a devenit obiectul unui amplu proiect de conservare.

Restaurarea a fost realizată cu sprijinul Uniunii Europene, prin Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. Costurile lucrărilor de conservare și restaurare au depășit 50.000 de euro.

Specialiștii au urmărit păstrarea elementelor originale ale construcției. Lemnul a fost tratat și consolidat, mecanismele au fost reparate, iar structura morii a fost readusă cât mai aproape de forma sa inițială. Scopul restaurării a fost nu doar conservarea monumentului, ci și valorificarea lui ca obiectiv turistic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o construcție veche de peste un secol, ci și o filă vie din istoria satelor din sudul Moldovei – povestea unei tehnologii simple și ingenioase, în care vântul punea în mișcare mecanismele de lemn care măcinau cerealele.

#aehitectura #Gagauzia #monument #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.