România a reușit să răspundă asertiv, nu doar defensiv, în fața provocărilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ministra interimară al Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Țoiu a subliniat că România avansează proiectele de conectivitate energetică cu R. Moldova și Ucraina și a preluat președinția a două formate regionale pentru a sprijini procesul de aderare la UE a țărilor vecine, inclusiv a Republicii Moldova.

„Poate lucrul cel mai important pe care vreau să-l spun despre ultimul an și despre anii care urmează este că această instabilitate în relațiile internaționale nu este temporară. Lecția pe care am învățat-o este că în fața acestor furtuni, miza nu este să ne adăpostim, ci să înaintăm. România, în fața celor mai mari provocări la care a făcut față de la Revoluție încoace, a reușit să răspundă nu doar defensiv, ci asertiv, asigurându-se că agenda proprie este prezentată, tratată și negociată ca prioritate în toate formatele în care facem parte”, a afirmat Oana Țoiu la evenimentul din 31 august, transmite Moldova1.

Oficiala a deschis discuțiile despre prioritățile diplomatice ale României cu componenta de securitate, calificând-o drept tema care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, în 2026. România a înregistrat cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic al NATO, iar MAE a trebuit să privească deschis aceste riscuri și să ia decizii concrete.

„Nu putem să discutăm despre prioritățile politice externe ale României fără să ne axăm pe componenta de securitate, pentru că a fost componenta care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, agenda ultimului an. Cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic. Am reușit să ne uităm deschis la aceste riscuri și la frecvența lor crescută, la efectele negative de securitate generate asupra României de războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și să luăm deciziile și măsurile necesare”, a declarat Țoiu.

Una dintre măsurile concrete adoptate a fost introducerea în Codul penal a unor pedepse mai dure, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care se organizează să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse. Ministra a explicat că profitul generat ilegal pe teritoriul României nu poate deveni sursă de finanțare pentru armamentul folosit într-un război care generează riscuri de securitate și victime civile în Ucraina.

România și-a reafirmat angajamentul față de Ucraina și față de procesul de pace, Țoiu subliniind că țara va continua să fie alături de vecinul său în atingerea unei păci sustenabile. Ministrul a marcat și un moment simbolic important: pe 31 august, pentru prima dată în istorie, Ziua Limbii Române este celebrată în Ucraina, la Cernăuți, Odesa și în alte comunități românofone.

„Chiar astăzi se celebrează pentru prima dată în istorie Ziua Limbii Române în Ucraina, pe 31 august. Atât la Cernăuți, cât și la Odesa, cât și în celelalte comunități au avut loc evenimente pentru a celebra asta. Este promisiunea pe care am făcut-o la începutul verii trecute, la Cernăuți, când am invitat și pe ministrul de externe al Ucrainei, prima dată când ministrul de externe a ajuns la Cernăuți”, a spus Țoiu.

Ea a adăugat că evenimentul este rezultatul unui efort consolidat de mai mulți ani, finalizat prin parteneriatul strategic semnat de președinții celor două țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Afacerilor Externe Romania #Oana Toiu #provocări de securitate #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.