Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă, susținute de luni, 23 august curent, despre 10 inițiative – „pași concreți” – pentru prevenirea și combaterea corupției în stat. Printre acestea, se numără restrângerea imunității demnitarilor de stat sau instituirea mecanismelor de tragere la răspundere penală a membrilor organelor colegiale de decizie care au încălcat legea. La conferință, s-a acordat întrebarea: de ce Procuratura Generală abia acum vine cu aceștia?
„Trebuie să remarc aici că tot ce se întâmplă în domeniul anticorupție e rezultatul omiterii, pe parcursul ultimilor zece ani, a instrumentelor instituite anterior cu suportul partenerilor de dezvoltare și care în statele democratice funcționează. Scopul briefingului nostru de astăzi este să aducem la cunoștința societății viziunea noastră în lupta cu corupția și să îndemnăm clasa politică, toate ramurile puterii, să întreprindă niște pași concreți pentru o veritabilă luptă anticorupție”, a declarat Alexandr Stoianoglo.
Așadar, Procuratura Generală intervine cu 10 pași concreți în prevenirea și lupta cu corupția:
1. Restrângerea imunității demnitarilor de stat. „Pe durata mai multor ani, datele barometrelor opiniei publice indicau la faptul că cei mai corupți subiecți sunt cei care sub umbrela imunității evită răspunderea pentru actele de corupție. Paradoxal, dar anume aceste categorii de subiecți beneficiază de cel mai înalt grad de inamovibilitate, fapt care complică tragerea lor la răspundere penală. Iată de ce, propunem anularea oricărui tip de imunitate pentru ca toți cetățenii să fie egali în fața legii”.
2. Instituirea mecanismelor de tragere la răspundere penală a membrilor organelor colegiale de decizie care au încălcat legea. „Evoluția statalității Republicii Moldova a demonstrat cum diferite structuri ale statului, atât la nivel central, cât și la nivel local, au adoptat decizii ilegale care au prejudiciat bugetul și interesul public în proporții colosale. Tragerea lor la răspundere, inclusiv penală, este practic imposibilă, întrucât deciziile au fost asumate de către membrii organelor colegiale. Anume din aceste considerente, actualmente este problematică tragerea la răspundere a celor care au votat alocarea banilor din fondul de rezervă în dosarul ”furtul miliardului”, pe acei care au votat concesionarea Aeroportului, pe acei care au aprobat transmiterea proprietății statului în interesul unor persoane și companii cointeresate. Intervenim, așadar, cu propunerea de instituire a răspunderii penale pentru membrii organelor colegiale care prin adoptarea unor decizii ilegale au prejudiciat statul”.
3. Optimizarea procedurii disciplinare în privința procurorilor. „După ieșirea din captivitate a statului a devenit imperios necesară curățarea instituțiilor statului și implicit a Procuraturii de persoanele care s-au compromis și au luat decizii incompatibile cu statutul de procuror. Spre regret, eliminarea acestor cadre din sistem este extrem de dificilă din cauza unei birocratizări excesive și a unei proceduri nejustificat de îndelungate de tragere a acestora la răspundere disciplinară. În timp ce procedurile disciplinare durează ani, procurorii compromiși continuă să activeze, demoralizându-și colegii. Propunem instituirea unui moratoriu normativ pentru un termen de 6 luni împotriva procedurilor deja existente de responsabilizare a procurorilor, oferindu-i Procurorului General pârghii de tragere la răspundere disciplinară, iar procurorul sancționat să fie în drept să conteste decizia în instanțele judecătorești. De asemenea, propunem și simplificarea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor. Considerăm că procurorii nu au nevoie de o evaluare externă, realizarea căreia va paraliza atât activitatea sistemului de drept, cât și a celui judecătoresc, și va avea un impact negativ asupra situației criminogene, afectând respectarea drepturilor omului. Versiunea de curățare a organelor Procuraturii, propusă de noi, va permite, pe de o parte, să parcurgem acest proces fără a afecta funcționalitatea Procuraturii, iar pe de altă parte, ne va permite să-i eliminăm din sistem pe procurorii compromiși”.
4. Reevaluarea cadrului normativ adoptat în perioada statului capturat. „Au devenit arhicunoscute circumstanțele în care, în perioada statului capturat, Legislativul, Executivul, alte organe de stat au adoptat o serie de decizii care au legalizat diverse scheme de deposedare a statului de bunuri, de preluare a controlul asupra diverselor sfere și fluxuri financiare, monopolizarea unor sectoare ale economiei și îmbogățirea ilegală a unui anumit cerc de persoane. Propunerea noastră este de a crea în cadrul instituțiilor statului a grupurilor de lucru menite să identifice actele normative adoptate în ultimii 10 ani în interese de grup ale regimului oligarhic, în perioada statului capturat, și care ar fi prejudiciat interesele statului, cu ulterioara lor anulare și responsabilizare a celor vinovați”.
5. Reconceptualizarea competențelor Procuraturii Anticorupție. „Trebuie să recunoaștem că eficiența activității procuraturii anticorupție lasă de dorit. E greu să te aștepți la eficiență în activitate atunci când un procuror are în procedură câte 30-40 de dosare, inclusiv cele fără impact mediatic, dar care presupun un volum imens de muncă și implică un număr mare de figuranți. Prin urmare, propunem atribuirea Procuraturii Anticorupție competența de a exercita urmărirea penală pe cauzele de corupție de nivel înalt, iar investigarea celorlalte cazuri de corupție și conexe acestora de atribuit în competența procuraturilor teritoriale și a CNA”.
6. Crearea unor instanțe specializate anticorupție. „În condițiile suprasolicitării instanțelor de judecată și posibilităților financiare ale persoanelor implicate, examinarea cazurilor de corupție trenează pe rol între 5 și 10 ani. În timp ce eficiența luptei cu acest fenomen depinde, în mare parte, de viteza emiterii soluțiilor judecătorești, în societate apare percepția impunității figuranților și lipsa unei finalități judiciare. Astfel, propunem înființarea unor instanțe specializate anticorupție menite să examineze în regim accelerat dosarele de corupție”.
7. Extinderea competențelor procurorilor la autorizarea măsurilor speciale de investigații, inclusiv în dosarele de corupție. „Probatoriul pe cazurile de corupție este acumulat în rezultatul unor activități operative eficiente. În condițiile Republicii Moldova, când practic toți factorii de decizie sunt fie rude, prieteni sau foști colegi, este imposibil a realiza acțiuni procesuale fără scurgerea informațiilor și preîntâmpinarea figuranților. De aceia, propunem, fie chiar și pentru o perioadă determinată, atribuirea în competența Procurorului General, a șefilor procuraturilor specializate și celor teritoriale a dreptului de autorizare a măsurilor speciale de investigații pe cazuri de corupție. Acest fapt va exclude birocratizarea și scurgerea de informați despre autorizarea unei măsuri speciale de investigații în privința unei anumite persoane, din motivul restrângerii cercului celor informați”.
8. Atribuirea competenței procurorului la aplicarea măsurii procesuale de constrângere – suspendarea provizorie din funcție. „Experiența investigării cauzelor penale arată că pe dosarele de corupție este imperativ necesară suspendarea din funcție a persoanelor învinuite de implicarea în acțiuni coruptibile. Neaplicarea acestui mecanism, în care învinuitul sau inculpatul continuă să activeze și să încalce legea discreditează întreaga politică anticorupție. În prezent, procedura prevede că dreptul de a decide suspendarea din funcție îi revine șefului instituției în care activează cel vizat și deseori aceștia neîntemeiat ignoră demersul procurorului cu privire la suspendarea provizorie din funcție a celor implicați acte de corupție. Acest lucru împiedică buna desfășurare a urmăririi penale. Intervenim, așadar, cu propunerea acordării posibilității procurorului de a dispune „suspendarea provizorie din funcție” a celor învinuiți de implicare în acte de corupție”.
9. Răspundere contravențională pentru fapte de corupție cu prag valoric mic. „Pedepsele pe dosarele de corupție trebuie să fie eficiente și emise într-un termen restrâns. Procedura penală însă nu permite acest lucru, întrucât este excesiv de birocratizată și îndelungată. Se propune atribuirea faptelor de corupție mică (în sumă de până la 100 unități convenționale), domeniului contravențional cu eliberarea obligatorie a celui recunoscut vinovat din funcția publică deținută”.
10. Executarea neîntârziată a adreselor Curții Constituționale în privința unor infracțiuni în sfera publică. „Curtea Constituțională a declarat neconstituționale o serie de norme de drept material și procedural (inclusiv penal și procesual penal). Cu toate acestea, până în prezent Parlamentul nu a înlăturat lacunele de ordin legislativ. Tergiversarea procesului de modificare a normelor penale pentru asigurarea plenitudinii incriminării faptelor infracționale care atentează la buna desfășurare a activității în sfera publică, creează mari dificultăți în activitatea organului de urmărire penală”.
Acestea sunt cele zece inițiative legislative, elaborate de Procuratura Generală, care ar îmbunătăți cadrul legal de prevenire si combatere a corupției, inclusiv la nivel înalt, pentru realizarea cărora îmi asum responsabilitatea pentru lupta cu corupția în stat și respectarea tuturor drepturilor și intereselor persoanelor implicate în acest proces. Pot fi consultate integral la rubrica ”transparența”, subrubrica ”transparența decizională” de pe site-ul Procuraturii.
În zilele următoare, Procuratura Generală va înainta acest pachet de inițiative Guvernului, pentru avizările corespunzătoare, pentru ca în cel mai scurt timp să putem trece deja la implementarea noilor reglementări.
Întrebat de ce abia acum au venit cu asemenea pași, Alexandr Stoianoglo a reiterat: „Subliniez din start că acest pachet de inițiative legislative a fost elaborat de Procuratură încă acum câteva luni, dar în condițiile ciclurilor politice, campaniilor electorale și lipsei unor organe cu drepturi de decizie depline, înaintarea acestora a fost amânată. Sperăm acum să fie de bun augur”.
