Un caz care trebuia să vizeze un presupus complot rusesc împotriva unui combatant rus care luptă de partea Ucrainei s-a transformat într-o confruntare armată între două dintre cele mai importante servicii de securitate ale Kievului. Trei membri ai serviciului de informații militare GUR au fost răniți, potrivit informațiilor publicate de presa ucraineană, iar Volodimir Zelenski a calificat situația drept „absolut rușinoasă”.

Incidentul a avut loc pe 2 septembrie, la Kiev, în timpul unei operațiuni desfășurate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). În centrul cazului se află Stepan Kaplunov, comandant adjunct al Corpului Voluntarilor Ruși (RDK), o formațiune de cetățeni ruși care luptă alături de Ucraina și care este subordonată GUR, relateaza Blic. Potrivit RDK, Kaplunov ar fi fost răpit cu câteva zile înainte, în apropierea locuinței sale. SBU susține însă că desfășura o anchetă legată de un presupus complot al serviciului rus FSB, scrie Mediafax.

Cum s-a ajuns la schimbul de focuri

Versiunile celor două tabere diferă semnificativ. Procuratura Generală a Ucrainei a transmis că agenții SBU au fost atacați de membri ai unei unități a Forțelor de Apărare în timp ce desfășurau acțiuni investigative. SBU susține că oamenii săi au fost atacați de persoane înarmate și că forțele speciale au intervenit ulterior. De cealaltă parte, comandantul unității speciale „Timur” din cadrul GUR, formație din care face parte și RDK, a prezentat o versiune complet diferită.

Kaplunov a fost eliberat

În timp ce confruntarea dintre cele două structuri a devenit publică, Kaplunov ar fi fost eliberat. Avocatul său a confirmat că acesta nu se mai află în custodia SBU, însă locul în care se află în prezent nu este cunoscut. SBU susținuse că operațiunea avea legătură cu dejucarea unui presupus plan al FSB de asasinare a unui lider al opoziției ruse aflat în Ucraina. Rusia nu a confirmat acuzațiile Kievului.

Zelenski: „O situație absolut rușinoasă”

Incidentul a ajuns rapid la nivelul conducerii politice a Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski i-a convocat pe șefii celor două servicii și a cerut explicații publice. Ulterior, el a calificat confruntarea drept „o situație absolut rușinoasă” și a cerut o anchetă pentru stabilirea responsabilităților. Zelenski a transmis că în Ucraina armele trebuie folosite împotriva ocupanților ruși și că alte schimburi de focuri între structurile statului nu pot fi acceptate.

Președintele a cerut Procurorului General Ruslan Kravcenko și Biroului de Investigații de Stat să stabilească exact ce s-a întâmplat. Ulterior, Zelenski a semnat și decretul prin care l-a demis pe Oleh Hramov, șeful departamentului SBU responsabil de protecția secretelor de stat.

Un conflict mai vechi între serviciile ucrainene?

Incidentul readuce în atenție rivalitatea dintre SBU și GUR, două structuri care au dobândit o importanță enormă în timpul războiului cu Rusia. Ambele servicii desfășoară operațiuni speciale, misiuni în apropierea frontului și acțiuni clandestine împotriva Rusiei. Competiția dintre ele a fost descrisă în trecut atât ca o sursă de eficiență operațională, cât și ca un factor care poate genera conflicte privind oamenii, resursele și controlul operațiunilor.

Există și un precedent mult mai grav

În martie 2022, Denis Kireev, un colaborator al GUR implicat în primele negocieri dintre Ucraina și Rusia, a fost ucis prin împușcare la Kiev. La acel moment, SBU îl suspecta de trădare, în timp ce GUR a susținut ulterior că era un ofițer de informații ucis în timpul unei misiuni.

În 2023, șeful de atunci al GUR, Kirilo Budanov, a afirmat că Kireev fusese ucis de membri ai SBU. Biroul prezidențial ucrainean a legat ulterior moartea acestuia de coordonarea deficitară dintre serviciile speciale la începutul războiului.

De această dată, însă, confruntarea a avut loc în plin război și implică direct două structuri înarmate ale statului ucrainean. Ancheta ordonată de Zelenski va trebui să stabilească nu doar cine a deschis focul, ci și de ce o operațiune prezentată inițial drept o acțiune împotriva unui presupus complot rusesc a ajuns să provoace un schimb de focuri între serviciile de informații ale Ucrainei.A

#schimb de focuri #servicii de securitate #Ucraina #Volodimir Zelenski

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.