Manualele școlare aflate în sistem au o vechime medie de 3,9 ani, iar dintre cele 281 de titluri, editate atât în limba română, cât și în limbile minorităților naționale, 165 au fost tipărite în perioada 2023-2026. Cele mai vechi titluri sunt deja în proces de evaluare, înlocuire sau retragere.

Pe trepte de școlarizare, situația este următoarea: în învățământul primar, elevii utilizează 70 de titluri, cu o vechime medie de 5,2 ani; în învățământul gimnazial sunt disponibile 142 de titluri, cu o vechime medie de 3,6 ani; iar în învățământul liceal – 69 de titluri, cu o vechime medie de 3,3 ani.

Cel mai vechi titlu aflat în prezent în sistem este manualul de Limba și literatura rusă pentru clasa a VIII-a, ediția din 2013, care a fost retipărit în 2019 pentru completarea stocurilor. Un manual nou pentru această disciplină este în proces de evaluare, urmând să fie ulterior tipărit.

„În ciclul primar, cele mai vechi sunt versiunile în limbile română și rusă ale manualului de Educație plastică pentru clasa a II-a, ediția 2015, care a fost reeditat în 2018 pentru completarea stocului. MEC menționează că acestea nu vor mai fi reeditate, întrucât disciplina nu se mai regăsește în aceeași formulă în noul Plan-cadru. În învățământul liceal, cele mai vechi sunt versiunile în limbile română și rusă ale manualului de Fizică pentru clasa a XII-a, ediția 2017”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Ministerul precizează că fondul de manuale a fost reînnoit substanțial în ultimii ani: 60 de titluri și versiuni lingvistice sunt din anul 2023; 73 sunt din anul 2024; 20 sunt din anul 2025 și 12 sunt din anul 2026.

Astfel, dintre cele 281 de titluri și versiuni lingvistice utilizate în sistem, aproape 60% au o vechime de cel mult trei ani. Doar 35 de poziții, reprezentând 12%, sunt mai vechi de șase ani, opt poziții, adică 3%, sunt mai vechi de opt ani, iar numai trei, aproximativ 1%, depășesc zece ani.

La clasa I, cele mai noi două titluri sunt ediții din 2026; la clasa a III-a, 10 dintre cele 20 de titluri și versiuni sunt din anii 2023 și 2024; la clasa a IV-a, 12 dintre cele 22 sunt ediții din 2023 și 2024; la clasa a VIII-a, 18 dintre cele 30 de poziții sunt din anul 2024; la clasa a IX-a, 22 dintre cele 27 sunt ediții apărute în perioada 2023-2026; la clasa a X-a, 13 dintre cele 23 de poziții sunt ediții din perioada 2024-2026; la clasa a XII-a, 16 dintre cele 23 sunt ediții din perioada 2023-2026.

„Aproape șase din zece titluri au fost editate în ultimii trei ani, iar cele mai vechi sunt deja evaluate, înlocuite sau retrase în contextul noilor prevederi curriculare. Aceasta nu înseamnă că putem accepta distribuirea unor cărți rupte, murdare sau cu pagini lipsă. Le cerem școlilor să le retragă din uz și să solicite înlocuirea lor de la Fondul de Manuale. În același timp, manualele sunt utilizate succesiv de mai mulți elevi și este important să fie păstrate cu grijă, astfel încât să poată ajunge în stare bună și la următoarea generație”, a declarat secretarul general al MEC, Galina Rusu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În anul de studii 2025-2026 au fost redistribuite între școli și raioane aproximativ 16.000 de manuale, iar de la începutul anului școlar 2026-2027 și până la 3 septembrie au fost redistribuite circa 3.500 de exemplare. În perioada 2023-2026, în Republica Moldova au fost tipărite peste 2,5 milioane de exemplare de manuale.

După aprobarea noii curricula toate manualele școlare vor fi reeditate și tipărite în conformitate cu standarde noi de calitate.

#evaluare #manuale scolare #sistem #vechime

Hubul de securitate comun al României și Bulgariei la Marea Neagră va avea două sedii, unul la Constanța și celălalt la Varna, în Bulgaria, a anunțat luni Oana Țoiu, fosta ministră de Externe din România.

Centrul se va ocupa de monitorizarea situației din Marea Neagră, de avertizarea timpurie în cazul unor pericole și de protejarea infrastructurii maritime importante, precum porturile, cablurile submarine, conductele, instalațiile offshore și rutele de navigație. De asemenea, va contribui la creșterea capacității de apărare în fața amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice, scrie Antena3.ro.

„Marea Neagră este astăzi marea cu numărul cel mai mare de marinari decedaţi acest an, este practic cea mai riscantă din lume, şi asta afectează vieţi omeneşti, siguranţa investiţiilor noastre şi direct preţul hranei în alte locuri din lume”, a precizat parlamentarul USR.

În acest context, Oana Țoiu consideră că discuțiile dintre Ucraina și Rusia, care vor avea loc la Abu Dhabi, cu medierea SUA și participarea unei delegații europene, ar trebui să includă și un armistițiu în Marea Neagră, pentru protejarea transporturilor de energie și alimente.

„Vizita preşedintei Comisiei are şi scopul de a pregăti poziţiile delegaţiei europene, care va lua parte la discuţiile dintre Ucraina şi Rusia, alături de medierea anunţată de SUA. Menţionarea Turciei în declaraţiile oficiale de astăzi este importantă, pentru că am extins deja colaborarea dintre România, Bulgaria şi Turcia în iulie, la Summit-ul NATO de la Ankara, pentru protejarea infrastructurii critice de la Marea Neagră, iar pe deminare formatul trilateral deja funcţionează, precum şi coordonarea pe deminare şi cu Ucraina”, a menţionat Oana Ţoiu.

Potrivit fostei ministre, hubul va fi conectat la mai multe sisteme și instituții care se ocupă de securitatea Mării Negre. Printre acestea se numără CISE, sistemul european de schimb de informații maritime asociat Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA), MARSUR, rețeaua de supraveghere maritimă a Agenției Europene de Apărare (EDA), și SCOMAR, sistemul românesc de supraveghere a Mării Negre.

Centrul va fi conectat și la FRONTEX, SATCEN, ENISA, Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică de la București și structurile relevante ale NATO.

„Paşii următori sunt formalizarea calendarului de operaţionalizare şi a unui coordonator pentru echipa multidisciplinară de implementare, înfiinţarea structurii juridice şi stabilirea Consiliului de Conducere (cu oficiali din instituţiile implicate), formalizarea unui coordonator naţional şi a unui director comun, includerea în bugetele anuale 2027 a contribuţiilor naţionale în România şi Bulgaria şi continuarea consolidării dialogului cu Turcia, Comisia Europeană şi statele membre cu abordări strategice proprii privind Marea Neagră (Germania, Franţa)”, a mai adăugat Oana Ţoiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia Europeană va aloca 50 de milioane de euro pentru înființarea acestui centru, care va avea rolul de a supraveghea zona Mării Negre și de a proteja infrastructura maritimă.