Președintele Statelor Unite, Donald Trump, intenționează să aibă o convorbire telefonică cu liderul rus Vladimir Putin, după ce reprezentanții săi speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner, îi vor prezenta rezultatele discuțiilor purtate cu oficialii din Rusia și Ucraina. Potrivit unui oficial american citat de presa ucraineană, convorbirea ar urma să aibă loc chiar pe 7 septembrie.

Conform sursei citate, înainte de a-l contacta pe Putin, Trump se va consulta cu Witkoff și Kushner. Ulterior, președintele american ar urma să discute și cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

Emisarii lui Trump au mers la Moscova și Kiev

Diplomația americană încearcă să relanseze negocierile privind încheierea războiului din Ucraina. Steve Witkoff și Jared Kushner au mers mai întâi la Moscova, unde au discutat despre perspectivele unei încetări a războiului. Trump a declarat anterior că emisarii săi au dus la Moscova o propunere privind încheierea conflictului și i-a descris drept negociatori foarte buni.

Ulterior, cei doi reprezentanți americani au ajuns la Kiev, unde s-au întâlnit cu Volodimir Zelenski și oficiali ucraineni. La întâlniri au participat și consilieri pentru securitate națională din Marea Britanie, Franța și Germania.

Steve Witkoff a declarat că Statele Unite susțin o soluționare diplomatică a războiului și consideră că dialogul direct cu Rusia este esențial pentru obținerea unui acord de pace. Oficialul american a spus că discuțiile de la Moscova au adus „idei noi”, care au fost ulterior prezentate și părții ucrainene.

„Ne străduim să găsim o soluție diplomatică pentru acest conflict, nu una militară. Acesta a fost întotdeauna obiectivul președintelui Trump”, a declarat Witkoff.

Kievul vorbește despre două planuri

Președintele ucrainean a prezentat și două direcții pentru perioada următoare. Planul „A” presupune accelerarea eforturilor diplomatice pentru reducerea escaladării și apropierea de un acord de pace. Planul „B” vizează consolidarea apărării Ucrainei și dezvoltarea capacităților de interceptare a rachetelor balistice și a dronelor.

Zelenski a afirmat că Ucraina dezvoltă inclusiv tehnologii pentru combaterea dronelor reactive și că aproximativ 67 de companii din țară lucrează în acest domeniu. Potrivit acestuia, câteva dintre companii au demonstrat deja rezultate și se pregătesc să introducă pe scară largă aceste tehnologii.

În paralel, Statele Unite ar urma să majoreze anul viitor producția de rachete pentru sistemele Patriot, iar Ucraina are acorduri de licențiere cu Germania pentru dezvoltarea propriilor capacități de apărare antirachetă.

Zelenski: sunt discutate „idei noi”

Președintele ucrainean a spus că în următoarele săptămâni Ucraina, Statele Unite și țările europene ar putea discuta mai multe detalii privind procesul diplomatic.

Zelenski nu a oferit detalii despre noile propuneri discutate, afirmând că acestea trebuie analizate înainte de a fi prezentate public. El a precizat însă că obiectivul este identificarea unor soluții care să apropie părțile de încheierea războiului.

Potrivit liderului ucrainean, este necesară și o eventuală întâlnire trilaterală între Ucraina, Statele Unite și Rusia. Kievul susține că astfel de discuții ar putea avea loc, inclusiv cu participarea partenerilor europeni, dacă Moscova va accepta formatul.

În acest context, o eventuală convorbire între Donald Trump și Vladimir Putin ar putea reprezenta următorul pas important al eforturilor diplomatice americane pentru reluarea negocierilor privind războiul din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord Rusia și Ucraina #administratia Trump #Negocieri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.