Piața internațională a grâului intră în septembrie cu presiuni tot mai mari asupra livrărilor din regiunea Mării Negre. Blocajele logistice și riscurile geopolitice împing în sus prețul grâului fizic, iar cumpărătorii caută deja marfă din alte regiuni, arată economistul Iurie Rija într-o nouă analiză.
Importatorii asiatici au contractat cel puțin 500.000 de tone de grâu australian și argentinian, pentru a înlocui livrările întârziate din Marea Neagră.
Potrivit lui Rija, grâul australian APW este oferit la aproximativ 315–330 de dolari/tonă CIF, iar cel argentinian la 310–315 dolari/tonă CIF. În același timp, contractele încheiate anterior pentru grâul din bazinul Mării Negre au fost la aproximativ 260–280 de dolari/tonă.
Diferența ajunge la 30–70 de dolari pe tonă, în condițiile în care cumpărătorii acceptă să plătească mai mult pentru origini alternative, termene mai previzibile și un risc mai redus de neexecutare.
Livrările de grâu ale Rusiei pentru septembrie sunt estimate la 1,8–2,3 milioane de tone, față de 4,8 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut. Media multianuală este de aproximativ 4,9 milioane de tone. La limita inferioară a prognozei, scăderea anuală este de aproximativ 63%.
„Rusia dispune de grâu, însă capacitatea de a transforma această ofertă în marfă încărcată și livrată rămâne limitată”, notează Iurie Rija.
O parte din fluxuri este redirecționată către porturile de la Marea Baltică. Potrivit analizei, această soluție poate reduce parțial presiunea, dar nu poate înlocui integral infrastructura din sud. Distanțele interne sunt mai mari, costurile feroviare cresc, iar capacitatea portuară este limitată. În același timp, Letonia și Lituania au intensificat controalele asupra tranzitului cerealelor rusești.
Și ruta ucraineană de pe Dunăre este afectată de aglomerație. Aproximativ 80 de nave sunt raportate în așteptare în zona Canalului Sulina. Congestionarea prelungește voiajele și reduce disponibilitatea navelor, iar armatorii majorează navlul.
„Fiecare zi de staționare se transformă într-un cost suplimentar care este inclus, direct sau indirect, în prețul mărfii”, arată economistul.
Loviturile asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa adaugă, de asemenea, o primă de risc pentru navă, echipaj, încărcătură și asigurare. În analiza sa, Rija face diferența între trei niveluri ale pieței Mării Negre: grâu disponibil la origine, grâu care poate fi încărcat în termenul contractual și grâu care poate fi livrat efectiv cumpărătorului.
Între aceste etape se adaugă costuri de transport intern, transbordare, navlu, asigurare, staționare și risc geopolitic.Din acest motiv, spune economistul, cea mai mică ofertă FOB nu reprezintă neapărat și cea mai avantajoasă achiziție. Un preț FOB redus își pierde relevanța dacă nava nu poate intra la încărcare, terminalul nu poate opera sau termenul de livrare nu poate fi respectat.
Contractul CBOT pentru decembrie este cotat la 7,34 dolari/bushel, echivalentul a aproximativ 270 de dolari/tonă, iar grâul Euronext pentru decembrie este la 246,25 euro/tonă. În același timp, grâul fizic din regiunea Mării Negre este indicat la 280–295 de dolari/tonă, iar originile alternative ajung în Asia la 310–330 de dolari/tonă CIF.
Potrivit lui Rija, bursa continuă să includă posibilitatea unei normalizări viitoare, în timp ce cumpărătorul de marfă fizică plătește riscul existent în prezent. Cererea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord rămâne un indicator important pentru evoluția prețurilor.
Arabia Saudită a solicitat 535.000 de tone de grâu, cu livrare în noiembrie–decembrie prin porturile Jeddah, Yanbu și Jazan. Iordania a închis licitația precedentă fără achiziție și a relansat cererea pentru 100.000–120.000 de tone, cu termen de ofertare la 15 septembrie.
În analiza sa, Rija precizează că lipsa unei achiziții nu înseamnă absența cererii, ci poate reflecta diferența dintre bugetele cumpărătorilor și ofertele comerciale, care includ noile costuri logistice și primele de risc. Astfel, pentru piața grâului, concluzia este că prețul nu mai este determinat doar de calitatea și originea cerealelor. Contează tot mai mult certitudinea executării contractului.
„Întrebarea principală a lunii septembrie nu mai este dacă există suficient grâu în Rusia și Ucraina, ci ce volum poate fi transformat din stoc fizic în marfă încărcată, transportată și livrată la destinație”, scrie Iurie Rija.
