Cererea mondială de cărbune este prognozată să crească cu 1,2% în 2026, ajungând la un nivel record de 8,94 miliarde de tone, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care explică această creșterea neașteptată prin prețurile mai mari la gaze naturale, după perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz, transmite EFE, notează Agerpres.

Chiar dacă în prezent practic nicio livrare de cărbune nu trece prin Strâmtoarea Ormuz, conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact indirect asupra pieței, reducând drastic livrările de GNL prin strâmtoare și crescând prețurile la gazele naturale, conform unei evaluări a situației pe piața cărbunelui la jumătatea anului, publicate joi de AIE.

Creșterea cererii de cărbune reprezintă o inversare a previziunilor anterioare ale agenției cu sediul la Paris, care arătau o ușoară scădere a cererii globale de cărbune în acest an. În țările cu centrale electrice atât pe gaz, cât și pe cărbune, creșterea prețurilor la gaze încurajează o utilizare mai mare a cărbunelui pentru generarea de energie electrică, conform ultimei actualizări a AIE. Această dinamică duce la creșterea consumului de cărbune în Europa, Japonia, Coreea de Sud, China și alte piețe comparativ cu previziunile anterioare, iar efectul ar putea dura până în 2027, deși modul cum evoluează situația în Strâmtoarea Ormuz va fi crucială.

„Multe depind de redresarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, subliniază AIE în raportul său.

Dacă livrările de GNL se redresează și prețurile gazelor revin la nivelurile de dinainte de conflict, cererea globală de cărbune ar putea scădea anul viitor. În schimb, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă transporturilor de GNL, consumul de cărbune ar putea crește și mai mult.

Revenirea cererii de cărbune vine în pofida faptului că producția globală de cărbune va scădea în 2026, după ce a atins un nivel record în 2025, chiar dacă va rămâne peste pragul de nouă miliarde de tone pentru al treilea an consecutiv.

Principala cauză a scăderii producției este situația din China, cel mai mare producător mondial, unde inspecțiile de siguranță efectuate în urma unui grav accident minier din luna mai au dus la o reducere semnificativă a producției. Oferta mai mică de cărbune a Chinei contribuie la reducerea decalajului dintre producție și consum și ar trebui să contribuie la o reducere a stocurilor globale mari de cărbune acumulate în ultimii ani.

Pentru 2027, AIE prognozează o ușoară redresare a producției globale de cărbune, impulsionată în principal de o revenire a producției chineze.

Creșterea prețurilor la gaze nu este singurul factor care stimulează cererea de cărbune, potrivit AIE. De asemenea, China folosește mai mult cărbune pentru producția de substanțe chimice din cauza prețurilor ridicate la petrol, în timp ce un fenomen meteo El Nino deosebit de puternic ar putea crește nevoia de producție de energie electrică la unii dintre principalii consumatori asiatici.

Per total, combinația dintre o cerere internațională mai mare decât se aștepta și o ofertă mai restrânsă pune presiune asupra prețurilor cărbunelui la nivel mondial, concluzionează AIE în raportul său.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cerere globală #criză cărbune

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.