Berea nu este scutită de accize și că, în politica fiscală pentru anul 2027, acciza aplicată acesteia urmează să fie majorată cu 10%, la fel ca în cazul altor băuturi alcoolice, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV, transmite BANI.MD.

Ministrul a fost întrebat despre discuțiile din Parlament cu privire la taxarea suplimentară a alcoolului și despre informațiile potrivit cărora berea nu ar urma să fie vizată.

„Berea are acciză în Republica Moldova”, a precizat Victoria Belous și a explicat că politica fiscală prevede, în general, majorarea cu cel puțin 10% a accizelor pentru produsele accizabile.

Potrivit ministrului, pentru băuturile alcoolice acciza existentă este majorată cu 10%, iar în cazul berii se aplică aceeași creștere. Ea a făcut distincție între acciza deja existentă și așa-numita „taxă de viciu” discutată în Parlament.

Belous a explicat că ideea discutată la nivel parlamentar viza introducerea unei taxe suplimentare, peste acciză și TVA, pentru anumite produse, inclusiv băuturi alcoolice. Această taxă însă nu a fost introdusă pentru alcool.

„Taxa de viciu nu se introduce pentru vodcă. Taxa de viciu s-a introdus doar pentru jocurile de noroc”, a declarat ministra Finanțelor.

Victoria Belous a mai precizat că acciza la țigări urmează să crească mai mult, cu aproximativ 20%, iar Guvernul a introdus accize noi pentru anumite soluții de fumat, băuturi carbogazoase cu un conținut ridicat de zahăr, băuturi energizante și produse pirotehnice.

Ministrul a avertizat totodată că o suprataxare excesivă a alcoolului ar putea avea efecte nedorite. În opinia sa, majorările foarte mari de taxe nu au demonstrat că pot opri consumul excesiv de alcool și ar putea împinge o parte din piață spre zona tenebră sau determina consumatorii să se orienteze spre produse mai ieftine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2027 #acciză #bere

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.