Premierul Vasile Tofan a vizitat Aeroportul Chișinău pentru a vedea direct cum face față infrastructura traficului din orele de vârf.

„Astăzi am mers la Aeroportul Chișinău pentru a vedea direct cum face față traficului din orele de vârf”, a scris Tofan.

Doar între orele 5:00 și 7:00 dimineața au fost înregistrate 16 zboruri, iar în aceste ore aeroportul funcționează la limita capacității. Traficul s-a dublat în doar doi ani, iar anul acesta va fi depășit pragul de 7 milioane de pasageri, într-un aeroport construit pentru aproximativ jumătate din acest volum.

Tofan a cerut câteva soluții care pot fi aplicate rapid: mai multe locuri de așteptare, puncte mobile de cafea și mâncare pentru reducerea cozilor, precum și resurse suplimentare pe liniile de control în orele de vârf.

Premierul a solicitat și ca produsele moldovenești, vinuri, dulciuri și alte produse locale, să fie aduse în zona comercială centrală, acolo unde trece cel mai mare flux de pasageri.

„Nu e normal ca vinurile noastre să stea în spatele sălii, iar whisky-ul de import să ocupe zona cu cel mai mare trafic. Aeroportul este și una dintre primele vitrine ale țării noastre”, a spus el.

Toate aceste măsuri ajută, dar nu rezolvă problema de fond: aeroportul este prea mic pentru traficul pe care îl are astăzi. Din acest motiv, potrivit lui Tofan, reconstrucția și extinderea terminalului actual trebuie să înceapă cel târziu în octombrie, având în vedere că procedura de achiziție a fost deja întârziată de contestații.

„Avem nevoie de un aeroport mai mare și mai modern – ca să valorificăm mai bine creșterea traficului, dar și, pur și simplu, ca să tratăm pasagerii cu respect și să le oferim condiții normale”, a conchis Tofan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #pasageri #Vasile Tofan

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.