Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenda #masini electrice #Romania

Un proiect de infrastructură impresionant prinde contur în Europa. Norvegia construiește cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume, o investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro, care va lega regiuni de pe coasta de vest a țării și va elimina o parte dintre traversările cu feribotul. Tunelul E39 Rogfast va avea 27 de kilometri și va coborî, în punctul cel mai adânc, la 392 de metri sub nivelul mării, scrie adevărul.ro.

Construcția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a șoselei E39, care traversează Norvegia de la nord la sud, de-a lungul coastei vestice. Noul tunel va asigura o legătură rutieră permanentă între regiunile Nord-Jæren și Haugalandet și va reduce cu aproximativ 40 de minute timpul de călătorie.

În prezent, deplasarea de-a lungul acestei porțiuni de coastă presupune folosirea feriboturilor, iar traversările maritime pot prelungi considerabil călătoriile. Rogfast va permite șoferilor să circule pe sub fiordul Boknafjord, fără să mai depindă de transportul naval, potrivit Express.

Tunelul va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării

Cu o lungime de aproximativ 27 de kilometri, Rogfast va deveni cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit. În punctul său cel mai adânc, construcția va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării, o performanță inginerească impresionantă.

Adâncimea este impusă de relieful submarin al fiordurilor norvegiene, care coboară până la aproximativ 400 de metri sub nivelul mării. Prin comparație, Canalul Mânecii are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri și una maximă de 174 de metri.

Numele Rogfast este o prescurtare de la „Rogaland fastforbindelse”, denumire care face referire la regiunea Rogaland și la termenul norvegian pentru o legătură rutieră permanentă.

Tunelul va avea două galerii separate, fiecare cu câte două benzi de circulație. Proiectul include și o soluție neobișnuită: o intersecție subterană cu sensuri giratorii, care va permite accesul către insula Kvitsøy. Aceasta va fi construită la aproximativ 250 de metri sub nivelul mării.

Pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri

Lungimea și adâncimea tunelului ridică provocări importante în privința siguranței. Una dintre principalele preocupări este riscul izbucnirii unui incendiu, mai ales că traseul va avea o pantă de până la 7%, care poate solicita suplimentar motoarele autovehiculelor.

Pentru situațiile de urgență, proiectanții au prevăzut pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri, față de aproximativ 330 de metri, cât este distanța întâlnită în mod obișnuit în astfel de construcții.

În cazul unui incendiu, șoferii vor putea părăsi galeria afectată de fum și vor ajunge în tunelul paralel, separat printr-o structură de protecție. Măsura este menită să permită evacuarea rapidă și în condiții de siguranță.

Iluminat dinamic și decorațiuni pentru a combate monotonia

O problemă mai puțin obișnuită luată în calcul de proiectanți este monotonia unei traversări de aproape 27 de kilometri prin subteran. Pentru a reduce anxietatea șoferilor și senzația de claustrofobie, în interiorul tunelului este prevăzut un proiect artistic, completat de un sistem de iluminat dinamic.

Norconsult, compania responsabilă de proiectarea și consultanța tehnică, explică faptul că amenajările vor avea rolul de a preveni monotonia, de a facilita orientarea și de a reduce senzația de izolare.

„În interiorul tunelului va fi dezvoltat un proiect artistic pentru a preveni monotonia, a reduce anxietatea provocată de tuneluri, a scurta timpul de călătorie perceput și a crea un sentiment de orientare și recunoaștere”, arată reprezentanții companiei.

Decorațiunile vor contribui și la crearea senzației unui spațiu mai deschis, iar iluminatul dinamic va putea fi adaptat și schimbat în diferite zone ale tunelului.

Investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro. Când va fi gata

Lucrările la Rogfast au început inițial în 2018, însă proiectul a fost suspendat la sfârșitul anului 2019, după ce estimările au indicat depășiri ale costurilor. Contractele existente au fost anulate, iar proiectul a fost reorganizat. Construcția a fost reluată la sfârșitul anului 2021.

Finalizarea este programată pentru 2033, iar investiția este estimată la aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 2,4 miliarde de euro.

Tunelul face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a șoselei E39, care se întinde pe aproximativ 1.100 de kilometri, între Trondheim, în nord, și Kristiansand, în sud. În prezent, parcurgerea întregului traseu durează aproximativ 21 de ore și presupune nouă traversări cu feribotul.

Prin construirea de poduri și tuneluri, autoritățile norvegiene urmăresc să elimine aceste întreruperi și să reducă semnificativ timpul de deplasare de-a lungul coastei.

La finalizare, Rogfast va stabili mai multe recorduri mondiale: va fi cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit, cel mai lung tunel rutier cu patru benzi și cel mai adânc tunel rutier cu patru benzi din lume. De asemenea, proiectul va include cea mai adâncă intersecție rutieră subterană.