Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

OpenAI amână listarea la bursă: Sam Altman avertizează asupra riscurilor inteligenței artificiale

14 Sept. 2026, 10:48
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
14 Sept. 2026, 10:48 // În Lume //  Daniela Baranovschi

OpenAI, pionier și lider în domeniul inteligenței artificiale (IA) generative de la lansarea ChatGPT, nu va depune anul acesta cererea pentru o Ofertă Publică Inițială (IPO), a anunțat directorul general Sam Altman, citând preocupările privind siguranța legate de AI, care fac „inacceptabil” riscul de 10% că AI ar putea cauza dispariția omenirii până la sfârșitul deceniului, transmite Reuters, noteaza Mediafax.

Comentariile vin după ce mai mulți politicieni din SUA au cerut noi reglementări care să guverneze sistemele AI, în contextul în care angajații principalelor companii din domeniul AI și-au exprimat public, în ultimele săptămâni, îngrijorarea cu privire la creșterea riscurilor asociate sistemelor avansate de AI.

Directorul companiei Anthropic, Dario Amodei, a lansat un apel pentru încetinirea vitezei de dezvoltare a inteligenței artificiale (AI), invocând necesitatea unui control mai strict al evoluțiilor sale, precum și incidentul survenit în iulie la OpenAI. Mesajul publicat sâmbătă pe pagina personală a CEO-ului survine la câteva zile după ce un cercetător din cadrul Anthropic, Jacob Coxon, și-a anunțat demisia din start-up-ul californian, pe care l-a acuzat de minimizarea riscului existențial pe care AI-ul îl reprezintă pentru umanitate.

„Chiar cred că, ținând cont de tot ce se întâmplă cu siguranța, ar fi un moment nepotrivit pentru ca listarea să aibă loc chiar acum, și nu simțim presiune în legătură cu asta”, a afirmat Altman pentru revista Fortune.

Întrebat dacă există o șansă de 10% ca AI să cauzeze dispariția omenirii, Altman a explicat că nu știe cum ar putea fi făcută o astfel de estimare, dar a avertizat că riscul este suficient de serios astfel încât companiile AI și guvernele ar trebui să acționeze ca și cum ar fi de neacceptat.

„Dacă există un risc de 10%, sau 8%, sau 6%, problema este că toți avem o responsabilitate imensă și nu putem lăsa orgoliile sau stimulentele de profit sau orice altceva să ne stea în cale. Trebuie să acționăm astfel încât să nu ne asumăm niciunul dintre acele riscuri, și cred că putem face asta”, a declarat șeful OpenAI.

În iunie, New York Times anunțase că firma cu sediul în San Francisco ia în considerare să amâne listarea până în 2027. Întrebat de Fortune dacă o listare în 2026 este exclusă în favoarea uneia în 2027, Altman a răspuns: „Nu aș spune nu pentru 2026. Avem multe de făcut, inclusiv întâlniri pentru noi reglementări privind siguranța și alinierea, și modul în care industria și guvernele pot lucra împreună”.

De asemenea, Altman a sugerat că OpenAI și alte firme ar putea prezenta un pact pentru încetinirea dezvoltării AI și să lucreze împreună pentru a ține sub control riscurile legate de siguranță.

Conform Bloomberg, OpenAI analizează posibilitatea de a încetini dezvoltarea inteligenței artificiale de ultimă generație, iar Sam Altman și-a exprimat speranța ca și alte companii din sector să facă același lucru.

Sam Altman le-a comunicat angajaților, în cadrul unei ședințe cu întreg personalul, organizată săptămâna trecută, potrivit unor surse avizate citate în articol, că OpenAI ar putea modera ritmul de dezvoltare a AI, eventual în colaborare cu alte companii.

Șeful departamentului științific al OpenAI, Jakub Pachocki, a publicat recent un text pe blog în care avertiza asupra pericolelor AI și susținea că firmele din sector ar trebui să se coordoneze pentru a încetini dezvoltarea viitoare atunci când este necesar.

Pachocki a adăugat că speră ca aceste încetiniri voluntare să devină o practică obișnuită până la stabilirea unor limite comune de siguranță.

OpenAI a dat asigurări că a încetinit deja unele procese de dezvoltare și că a suspendat recent anumite antrenamente interne ale AI din motive de securitate.

În plus, la sfârșitul lunii iulie, peste 1000 de angajați ai principalelor companii din domeniul AI au semnat o petiție prin care solicitau un mecanism de moderare a ritmului de dezvoltare al AI.

Îngrijorarea cu privire la riscurile sistemelor de AI a crescut, de asemenea, după ce s-a aflat că agenții de AI ai OpenAI au colaborat între ei pentru a eluda măsurile de restricție și a pirata un site web al unei terțe părți.

OpenAI se așteaptă ca veniturile sale să crească rapid în următorii ani, și să depășească 280 miliarde de dolari în 2030. În mai, analiștii estimau că în urma listării compania condusă de Sam Altman ar putea ajunge la o evaluare de până la 1.000 miliarde de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!