Compania aeriană letonă airBaltic a anunțat luni că a solicitat la New York protecția oferită de Capitolul 11 al Codului Federal al Falimentului din SUA, în cadrul unui proces de restructurare menit să reducă datoriile, în condițiile în care războiul din Iran pune presiune tot mai mare asupra sectorului aerian, transmite Reuters, scrie HotNews.

AirBaltic a declarat într-un comunicat că a obținut un angajament de finanțare în valoare de 350 de milioane de euro din partea unor creditori, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține operațiunile pe durata restructurării.

Capitolul 11 din Codul Falimentului din SUA permite reorganizarea activităților și este disponibilă pentru orice afacere, indiferent dacă este organizată ca societate pe acțiuni, parteneriat sau întreprindere individuală, precum și pentru persoane fizice. Procedura este mai similară cu cea a insolvenței din România.

Războiul dintre SUA și Iran a provocat dublarea prețurilor combustibilului pentru avioane, declanșând cea mai gravă criză din industria transportului aerian de la pandemia de COVID-19 încoace.

Investitorii și directori ai companiilor aeriene au avertizat de luni de zile că operatorii cu bilanțuri financiare fragile și cu o expunere mai mare la volatilitatea prețurilor petrolului vor fi cei mai afectați de conflict.

AirBaltic, companie deținută în majoritate de guvernul leton, a declarat că decizia sa are ca scop obținerea protecției față de creditori, în timp ce negociază restructurarea datoriilor. Compania a adăugat că zborurile vor fi operate conform programului pe durata procedurii supravegheate de instanță.

Aceasta a devenit acum a doua companie aeriană din lume și prima din Europa care intră în această procedură invocând creșterea costurilor cu carburanții, după falimentul din luna mai al operatorului aerian american low-cost Spirit Airlines. Directorii de la Spirit Airlines nu reușiseră să obțină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare finanțat de guvernul SUA.

Pe lângă presiunile financiare care determinaseră deja acordarea unui împrumut de 30 de milioane de euro de către statul leton în aprilie, poziția de lichiditate a airBaltic s-a deteriorat și mai mult în ultimele luni, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul.

Și alte companii aeriene, precum AirAsia, cel mai mare operator aerian low-cost din Asia de Sud-Est, caută capital suplimentar, în condițiile intensificării presiunilor financiare provocate de creșterea costurilor cu combustibilul pentru avioane și de pierderile importante generate de fluctuațiile cursurilor valutare.

#companie avia #faliment #scumpiri carburanti

Reparația capitală a podului Ismail din Chișinău va costa aproximativ 10 milioane de euro, scrie IPN. Proiectul prezentat de autoritățile municipale prevede consolidarea elementelor de rezistență ale construcției, precum și reabilitarea carosabilului.

Primarul Ion Ceban a menționat că podul Ismail, construit în 1968, nu a beneficiat de reparații capitale nici în perioada sovietică, nici după proclamarea independenței Republicii Moldova. Potrivit edilului Capitalei, până în prezent au fost efectuate doar intervenții sporadice pentru menținerea siguranței construcției, în timp ce în ultimii ani lucrările de întreținere au fost realizate constant.

„Este un proiect foarte mare pentru Chișinău și ne propunem ca joi să venim în fața CMC pentru a aproba acordul de prefinanțare pe care îl avem cu partenerii. Este o reușită când, în mai puțin de 3 luni, am obținut acest aviz de la BERD. După ce va fi votat, vom putea începe toate procedurile legale de a realiza reconstrucția podului. Este vorba de o sumă de 10 milioane de euro, 200 de milioane de lei, deoarece podul este vechi și într-o stare deplorabilă”, a declarat Ion Ceban.

Potrivit edilului, lucrările sunt necesare atât pentru sporirea siguranței participanților la trafic, cât și pentru fluidizarea circulației în zonă.

Viceprimarul Capitalei, Ilie Ceban, a subliniat că podul este una dintre cele mai importante artere din Chișinău. Acesta este traversat zilnic de peste 100 de mii de autovehicule, deși a fost proiectat inițial pentru un trafic de aproximativ 30-50 de mii de mașini.

Ilie Ceban a mai adăugat că expertiza tehnică a constatat că podul se află într-o stare nesatisfăcătoare și necesită reparații capitale. Potrivit sursei citate, printre problemele identificate se numără fisuri ale grinzilor, deteriorarea elementelor de sprijin și a hidroizolației precum și coroziunea armăturii. Sunt uzate la fel trotuarele și parapetele, iar carosabilul e într-o stare deplorabilă.

Proiectul de reabilitare prevede înlocuirea grinzilor marginale și a unor componente tehnice, modernizarea sistemului de iluminat public și înlocuirea rețelelor vechi pentru transportul public. Pentru perioada în care podul va fi închis pentru reparații, autoritățile vor amenaja un drum temporar care să mențină legătura între sectoarele orașului. Municipalitatea estimează că lucrările vor începe în primăvara anului 2027.