Guvernul critică modificarea legii privind Curtea Constituțională. Într-un aviz elaborat de cabinetul de miniștri se arată că există mai multe lacune în documentul înaintat în Parlament de către deputata PAS Veronica Roșca.

Membrii Executivului recomandă să fie clarificate distinct termenii de „integritate” și „reputație ireproșabilă”, pentru „a exclude interpretarea potrivit căreia, printr-o normă cu caracter procedural, s-ar institui un criteriu suplimentar de eligibilitate” în cazul candidaților la funcția de judecători constituționali.

„Proiectul propune extinderea, de la 45 de zile la 3 luni, a termenului pentru numirea unui nou judecător în caz de demisie, ridicare a mandatului sau deces, fără instituirea unui mecanism suplimentar de asigurare a continuității exercitării jurisdicției constituționale. În aceste cazuri, spre deosebire de situația expirării mandatului, nu este aplicabil mecanismul prevăzut la art. 21 alin. (4), potrivit căruia judecătorul continuă să activeze până la depunerea jurământului de către judecătorul nou-numit.

Prin urmare, se impune reexaminarea soluției privind extinderea termenului prevăzut la art. 21 alin. (5), inclusiv prin prisma recomandărilor formulate la pct. 62-64 din Opinia Comisiei de la Veneția și a necesității asigurării continuității activității Curții Constituționale”, se arată în aviz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, cabinetul de miniștri consideră că prevederile care țin modalitatea concretă de organizare și desfășurare a probei interviului pentru candidații la funcția de judecători ai Curții Constituționale să fie stabilite de fiecare autoritate care îi numește, ținând cont de specificul său organizatoric și decizional.

Se mai recomandă și precizează exactă a conținutului informației care urmează să fie publicată la finalul procedurii de selectare a candidaților.

Președinta Comisiei Juridice din Parlament, deputata PAS Veronica Roșca, a înregistrat un proiect de modificare a Legii privind Curtea Constituțională, care prevede majorarea perioadei de selectare a judecătorilor de la 45 de zile până la trei luni.

Conform notei informative a proiectului, documentul a fost elaborat în conformitate cu un aviz emis de Comisia de la Veneția.

Veronica Roșca nu a comentat deocamdată proiectul avizului care urmează să fie aprobat de Guvern.

De la 45 zile, până la 3 luni. Termenul pentru desemnarea candidaților pentru funcția de judecător la CC va fi extins

#aviz #Curtea Constitutionala #Guvern #lege #modificare

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.