Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Cât de des citesc moldovenii? De la „ieri” și „de 3-4 ori pe săptămână” la „nu citesc deloc”

14 Sept. 2026, 18:03
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
14 Sept. 2026, 18:03 // Societate //  Realitatea.md

Cât de mult citesc moldovenii în era telefoanelor și a informației rapide? Răspunsurile oamenilor surprinse într-un vox realizat de Realitatea.md pe străzile Capitalei arată că obiceiul lecturii diferă radical.

Unii spun că au citit o carte chiar ieri sau că citesc de câteva ori pe săptămână. Alții recunosc că ultima carte au terminat-o acum o lună, anul trecut sau chiar acum doi ani. Pentru unii, lectura rămâne însă o necesitate, mai ales pentru tineri. Un elev spune că a citit recent pentru că se pregătește de BAC și are nevoie de surse de inspirație și exemple pentru exerciții.

Există și moldoveni care preferă articolele și textele scurte în locul unei cărți. Alții recunosc că mai degrabă cumpără cărți decât le citesc, păstrându-le pentru „bătrânețe”. Totuși, cei care citesc consideră că dragostea de carte trebuie cultivată încă din copilărie, cu ajutorul părinților, bunicilor, dar și prin școală și diverse evenimente dedicate lecturii.

 

 

Potrivit rezultatelor testării PISA 2025, prezentate în septembrie 2026 de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, peste jumătate dintre elevii din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la lectură, acest domeniu fiind caracterizat de o stagnare în comparație cu progresele înregistrate la științe.

Mai mult de 50% dintre elevii de 15 ani evaluați nu reușesc să atingă pragul minim de competență la lectură, ceea ce indică dificultăți majore în înțelegerea, interpretarea și evaluarea textelor complexe.

La ediția PISA 2025 din Republica Moldova au participat aproximativ 6.600 de elevi în vârstă de 15 ani, eșantion reprezentativ pentru sistemul educațional național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.