Compensațiile pentru facturile din sezonul rece ar urma să fie acoperite în principal din bugetul de stat, în condițiile în care sprijinul financiar din partea donatorilor externi este tot mai greu de obținut. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, spune că partenerii externi consideră că Republica Moldova ar trebui să-și finanțeze deja singură programul de compensații.

„Mesajul este că ar trebui deja să plătiți singuri din bugetul de stat. V-am ajutat la începutul perioadei, e timpul să generați astea din buget”, a declarat Natalia Plugaru în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Ministra a precizat că autoritățile continuă discuțiile cu guvernele mai multor țări, însă, deocamdată, nu există confirmări privind noi contribuții financiare din partea donatorilor.

În aceste condiții, Guvernul analizează cum să păstreze numărul beneficiarilor de compensații pentru noul sezon rece. Potrivit Nataliei Plugaru, după discuțiile cu premierul Vasile Tofan au fost analizate mai multe scenarii, inclusiv impactul unei eventuale reduceri a numărului de gospodării eligibile.

„Cred că ajungem la un compromis, un consens, unde nu va fi această scădere resimțită și cel puțin să păstrăm același număr de gospodării, sau dacă va crește, va scădea, nu foarte mult”, a spus ministra.

Programul de compensații este însă o cheltuială importantă pentru buget. Anul trecut, pentru cele cinci luni ale sezonului rece, statul a cheltuit 2,4 miliarde de lei, bani achitați integral din bugetul de stat.

Pentru acest an, până în prezent, au fost aprobate 550 de milioane de lei pentru programul de compensații. Ministra susține că autoritățile urmăresc ca ajutorul să ajungă în primul rând la gospodăriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#compensanții #Natalia Plugaru

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.