Autoritățile municipale cer urgentarea construcției noii stații de captare a apei de la Vadul lui Vodă, în contextul problemelor din acest an legate de nivelul și debitul Nistrului. Primarul Capitalei, Ion Ceban, susține că proiectul este esențial pentru extinderea alimentării cu apă potabilă a localităților din centrul țării.

„Am solicitat să fie urgentat proiectul de construcție a noii Stații de Captare de la Vadul lui Vodă, ținând cont de situația anului curent.Cu toate acestea, noi, în această vară, am depus un efort colosal în construcția infrastructurii suplimentare pentru asigurarea cu apă a cetățenilor în cazul oricărei situații.”, a declarat Ceban.

Primarul afirmă că, în această vară, municipalitatea a făcut mai multe lucrări pentru a evita eventualele probleme de aprovizionare cu apă. Au fost reabilitată stația plutitoare, construită și instalată o pompă de mare capacitate la adâncimea Nistrului, precum și infrastructura subterană necesară pentru captarea apei. Totodată, au fost construite un baraj și o linie electrică nouă, iar municipalitatea a primit pompe de la Guvern.

„Astfel de subiecte strategice trebuie să fie luate în serios și nu trebuie să ne jucăm cu sentimentele oamenilor, mai ales în contextul în care implementăm proiectul mare de construcție a noului apeduct și a noii stații de captare, cu suportul Guvernului Germaniei”, a spus primarul.

Investiția Primăriei Chișinău în acest proiect se ridică la 40 de milioane de lei. Noua stație de captare de la Vadul lui Vodă urmează să asigure apa pentru apeductul magistral Chișinău–Strășeni–Călărași, prin care alimentarea va fi extinsă către zona centrală a țării.

Acordul de cooperare pentru implementarea proiectului „Program Deschis de Dezvoltare Urbană în Moldova” a fost semnat în aprilie 2026. Proiectul este finanțat de Guvernul Germaniei prin Banca de Dezvoltare KfW și prevede inclusiv extinderea ariei de operare a S.A. „Apă-Canal Chișinău”. Lucrările și pregătirea documentelor pentru realizarea proiectului au început încă în 2022.

Parlamentul Ucrainei l-a demis pe procurorul general Ruslan Kravcenko marți, la o săptămână după ce acesta și-a depus demisia și la o zi după ce a anunțat că a aprobat punerea sub acuzare a șefului Biroului Național Anticorupție (NABU), anunță Kyiv Independent.

Demiterea, care a fost adoptată fără niciun vot împotrivă, survine pe fondul unei confruntări între direcțiile anticorupție din Ucraina și Parchetul General, care face obiectul unei anchete a Biroului Național Anticorupție (NABU) privind o presupusă grupare infracțională care proteja centrele de apeluri frauduloase și ajuta la spălarea a milioane de grivne. NABU și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) au afirmat că anunțul lui Kravcenko privind acuzațiile aduse șefului NABU, Semen Krivonos, făcea parte dintr-un efort mai amplu de a submina independența direcțiilor anticorupție, notează Digi24.

În seara zilei de 14 septembrie, Parchetul General a publicat o declarație care părea să semnaleze o diviziune între instituție și șeful său demisionar. Declarația susținea că acuzațiile raportate erau „neadevărate”, dar și „anulate” — rămâne însă neclar din partea cui. Chiar înainte de vot, Kravcenko a îndemnat parlamentarii să nu voteze sub „presiune”, subliniind totodată că „nu a semnat nicio decizie procedurală motivată politic” împotriva lor.

„Nu am semnat nicio decizie procedurală motivată politic, nici în ceea ce privește reprezentanții opoziției, nici membrii partidului politic de la guvernare”, a declarat el.

Procurorul general al Ucrainei are obligația de a semna notificările de suspiciune împotriva parlamentarilor înainte ca aceștia să poată fi acuzați oficial de o infracțiune. Kravcenko, care a fost mult timp considerat un loial susținător al președintelui Volodimir Zelenski, și-a depus demisia pe 7 septembrie, în urma unei întâlniri cu președintele și pe fondul controversei legate de corupție.

Ancheta NABU a ridicat semne de întrebare cu privire la presupusele legături ale lui Kravcenko cu un grup care asigura protecție unor centre de apeluri frauduloase. În înregistrările obținute de birou, anchetatorii se referă la un „șef” care ar fi protejat grupul.

Patronimicul persoanei respective, Andriiovici, și fosta sa funcție de șef al Serviciului Fiscal de Stat corespund datelor lui Kravcenko. O postare anterioară pe Telegram a Parchetului General indica faptul că anchetatorii îl identificau pe „șeful” menționat în înregistrări drept pe Kravcenko. Kravcenko nu a fost pus oficial sub acuzare în acest caz.

Anunțul său din 14 septembrie, conform căruia a aprobat punerea sub acuzare a lui Krivonos, a intensificat și mai mult confruntarea dintre Parchetul General și agențiile anticorupție. Disputa s-a desfășurat, de asemenea, în timp ce Kravcenko se pregătea să părăsească Ucraina.

El a solicitat permisiunea de a participa la o conferință europeană privind copiii ucraineni, care urma să aibă loc la Paris pe 16 septembrie, iar Kyiv Independent a văzut un document semnat și aprobat care îi autoriza plecarea.

Conferința privind responsabilitatea internațională pentru copiii ucraineni a fost organizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

Autorizația a fost semnată pe 13 septembrie, cu doar câteva ore înainte ca Kravcenko să părăsească țara și să anunțe acuzațiile împotriva lui Krivonos. Cu toate acestea, numele lui Kravcenko nu apare în programul evenimentului, iar APCE a confirmat pentru Kyiv Independent că acesta nu va participa.

„Nici procurorul general al Ucrainei – nici vreun membru al biroului său – nu va participa la această întâlnire”, a declarat un purtător de cuvânt al APCE pentru Kyiv Independent.

Președintele ucrainean a solicitat Parlamentului să-l demită rapid pe Kravcenko. „Acest procuror general are o singură cale: demiterea din funcție. Exact asta i-am spus”, a declarat Zelenski pe rețelele sociale. „Ucraina a văzut toate motivele.”