Parlamentul European a adoptat marți, 15 septembrie, cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 abțineri, un raport referitor la constatările Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, un document care cuprinde recomandări practice privind modul în care Uniunea își poate apăra mai bine instituțiile democratice și poate consolida instrumentele de care dispune, potrivit Antena3.ro.
Eurodeputații europeni avertizează în raportul din proprie inițiativă al PE că ingerințele străine și amenințarea dezinformării constituie ”un atac la însăși esența proiectului european”, iar cetățenii sunt principalele victime, potrivit unui comunicat al PE.
Comisia specială a Parlamentului European a fost înființată în decembrie 2024, cu sarcina de a examina intensificarea și impactul activităților ostile îndreptate împotriva Uniunii Europene, cum ar fi acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI), atacurile hibride și campaniile coordonate de dezinformare. În constatările lor, deputații europeni susțin că abordarea curentă a Uniunii este fragmentată, iar statele membre nu pot contracara eficient aceste amenințări dacă acționează singure.
Potrivit sursei citate, eurodeputații sprijină înființarea unui Centru european pentru reziliența democratică, așa cum a anunțat Comisia Europeană în cadrul strategiei sale privind Scutul european pentru democrație, în conformitate cu propunerile formulate de Parlamentul European în legislatura precedentă.
Totodată, ei consideră că acest centru ar avea funcția de ”centru independent de excelență”, menit să combată FIMI și operațiunile de dezinformare și să coordoneze măsurile luate la nivel național. Noua structură nu ar trebui să dubleze instrumentele existente, ci să regrupeze măsurile în curs de aplicare la nivelul Uniunii într-o singură entitate, cu o viziune, un mandat și un buget clar definite și cu capacitatea de a acționa. Participarea ar trebui să fie obligatorie pentru toate statele membre și ar trebui asigurat și controlul parlamentar.
Atacurile hibride ale Rusiei
Raportul scoate în evidență atacurile hibride frecvente lansate de Rusia împotriva infrastructurii critice, care îmbracă diverse forme, cum ar fi atacurile cibernetice, sabotajul fizic, incendierile cu intenție, spionajul și bruierea semnalelor. Însă și Belarusul, China, Iranul și Coreea de Nord lansează astfel de atacuri, notează documentul.
Deputații europeni doresc sancțiuni extinse împotriva celor care facilitează dezinformarea și a celor care îi ajută să eludeze sancțiunile existente. De asemenea, raportul condamnă faptul că Rusia a întocmit o ”listă neagră”, motivată politic, pe care figurează funcționari, jurnaliști și deputați europeni. În opinia deputaților, lista este un instrument de război hibrid.
Deoarece aceste atacuri se petrec, în general, în spațiul digital, deputații europeni cer aplicarea riguroasă a normelor existente din domeniul digital, precum Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind AI, mai degrabă decât introducerea unei legislații noi. Eurodeputații doresc și ca platformele să fie trase la răspundere și să ia mai multe măsuri pentru a combate ingerințele electorale bazate pe boți, precum și să protejeze discursul democratic. Raportul afirmă că libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt drepturi care protejează oamenii, nu mașinile.
Deputații europeni îndeamnă UE să își reducă dependența de tehnologia controlată de actori străini în sectoare critice, în special de companii tehnologice americane și de producători chinezi de componente hardware. În acest scop, deputații propun o strategie echilibrată, de tip ”să cumpărăm produse europene”, pentru investițiile în infrastructura critică, dar și diversificarea aprovizionării cu materii prime critice prin identificarea unor parteneri mai fiabili.
Infrastructura electorală, clasificată drept infrastructură critică
Pentru a proteja integritatea alegerilor de amenințările în continuă evoluție și pentru a preveni finanțarea prin interpuși și ingerințele, deputații europeni propun ca infrastructura electorală să fie clasificată drept infrastructură critică. Ei solicită ca donațiile politice bazate pe criptomonede să respecte principiul ”cunoaște-ți finanțatorul”. În același timp, ar trebui introduse măsuri împotriva conținuturilor de tip deepfake și a reclamelor frauduloase, iar femeile care candidează la alegeri ar trebui să beneficieze de o protecție mai bună.
Eurodeputații susțin că este esențial să se mențină o cooperare strânsă și să se acorde ajutor pentru a îmbunătăți reziliența țărilor candidate și partenere. De asemenea, ei condamnă instrumentalizarea migrației, pe care o consideră o încercare inacceptabilă de a exercita presiune politică asupra Uniunii Europene.
Potrivit deputaților europeni, o mai bună educație în domeniul mass-mediei și al inteligenței artificiale este esențială, alături de o societate civilă puternică și independentă. Parlamentul cere să se prevadă fonduri pe termen lung pentru a sprijini libertatea mass-mediei și jurnalismul de investigație, dar și aplicarea unor măsuri de protecție împotriva programelor-spion ilegale și sprijin pentru participarea civică.
Deputații europeni subliniază că întărirea rezilienței democratice depinde de capacitatea societății de a continua să funcționeze în situații de criză. Ei recomandă organizarea de exerciții periodice pe scară largă, crearea unei aplicații de alertă în caz de criză la nivelul întregii Uniuni, precum și instituirea unei ”Zi Europene a Pregătirii”, pe 24 februarie, data la care Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina.
