Comisia Europeană propune interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele de socializare și stabilirea vârstei de 15 ani pentru crearea unui cont propriu pe aceste platforme. În timp ce inițiativa urmează să fie examinată de Parlamentul European și Consiliul UE, echipa Realitatea a întrebat oamenii din Capitală ce părere au despre această măsură, dacă sunt de acord cu limitarea accesului minorilor la rețelele sociale și cine ar trebui să decidă de la ce vârstă copiii pot utiliza aceste platforme.

„Este foarte corect, pentru că până la vârsta de 13 ani, poate și mai târziu, copilul nu poate decide ce este și ce nu este pentru el. Acum sunt plasate diferite lucruri care nu sunt pentru copii. Cred că părinții sunt de acord. Sunt foarte multe riscuri, fake-uri, pe care copilul nu le înțelege.”

„Rețelele de socializare nu prea sunt verificate, iar conținutul nu este suficient restricționat. Consider că este prea mult pentru copii. Și din cauza jocurilor, copiii ajung să facă tot felul de probleme.”

„Mi se pare o idee bună. În ziua de azi, copiii sunt tot mai captați de rețelele de socializare și de telefoane.”

„Văd mai multe lucruri urâte decât bune. Acum, tineretul trebuie să aibă educație, să fie mai respectuos.”

„Sigur că ar fi bine să protejăm copiii. Acum au acces liber la orice tip de informație. Sunt foarte activi pe aceste rețele și sunt multe informații care le fac rău.”

„Am auzit despre asta, dar cred că nu este atât de important. Cred că părinții copiilor pot să facă propria alegere. Nu este o idee bună.”

„Le afectează creierul. Stau doar pe Facebook, nu se plimbă, copiii nu interacționează unul cu altul. Nu este deloc bine. Trebuie adoptate niște legi.”

Inițiativa Comisiei Europene privind restricționarea accesului copiilor la rețelele de socializare urmează să fie discutată de Parlamentul European și Consiliul UE. Documentul se bazează pe recomandările unui grup special de peste 60 de experți în siguranța copiilor în mediul online, convocat în martie 2026. Totodată, potrivit Eurobarometrului special privind deceniul digital din 2026, 92% dintre europeni consideră că protecția copiilor și tinerilor în mediul online trebuie să fie o prioritate majoră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#restrictii #retele de socializare #VOX Populi

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.