Cel mai colorat și autentic eveniment al toamnei, Festivalul Etno Gastronomic „Bostaniada”, revine pe 26 și 27 septembrie 2026. Începând cu ora 10:00, vizitatorii sunt așteptați într-o atmosferă rustică de poveste pe malul lacului Bălăbănești, raionul Criuleni, în spațiul pitoresc al Agropensiunii Bostaniada.

Lansat în anul 2012 ca un tribut adus agriculturii, producătorilor autohtoni și ultimelor roade ale toamnei târzii, festivalul a devenit o tradiție emblematică ce promovează cultura locală, meșteșugurile populare, turismul rural și gastronomia moldovenească.

Program și atracții principale

Gastronomie: Standuri rustice cu decoruri de toamnă și bostani de toate mărimile, unde vedeta este dovleacul. Oaspeții își vor putea aminti gustul copilăriei prin plăcinte cu bostan, sucuri de casă, vin tulburel și preparate tradiționale.
Târgul meșterilor populari: Expoziții cu vânzare de obiecte de artizanat și produse agricole direct de la producătorii locali.
Tradiții și folclor: Parada portului popular și evoluția ansamblurilor etnofolclorice din raionul Criuleni, care vor aduce în prim-plan cântecele și dansurile autentice.
Concert: Atmosfera de sărbătoare va fi întreținută de îndrăgiți artiști autohtoni de muzică populară și ușoară, printre care Gabriel Nebunu, Orchestra Tharmis și Valentin Uzun, Trupa Akord, Adriana Ochișanu, Orange Blue și alții.

Prețuri bilete și acces:

Până pe 20 septembrie: 250 lei / zi;
După 20 septembrie și la intrare: 300 lei / zi;
Copiii cu vârsta de până la 14 ani: INTRARE GRATUITĂ.

Biletele pot fi procurate online pe Site-ul oficial Bostaniada sau direct la intrarea în spațiul festivalului.

Pentru mai multe detalii despre programul evenimentului, vizitați pagina Bostaniada Festival sau urmăriți noutățile pe Facebook Bostaniada.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cântăreți #Criuleni #Festivalul Etno Gastronomic „Bostaniada”

Republica Moldova va renunța la actualele 32 de raioane, în cadrul reformei administrației publice locale. În locul lor ar urma să existe mai puține unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, posibil sub forma unor județe, însă denumirea și delimitarea exactă nu au fost încă stabilite. Vor fi păstrate Chișinăul, Bălțiul, UTA Găgăuzia și unitatea teritorială cu statut special Taraclia.

În paralel, reforma amalgamării ar putea reduce numărul primăriilor de la 892 la aproximativ 292, acestea urmând să aibă un rol mai important în dezvoltarea locală, în timp ce nivelul doi va avea competențe mai restrânse. Republica Moldova a mai încercat o reformă importantă. În 1999, țara a fost împărțită în 10 județe, o unitate autonomă și 662 de primării, fără teritoriul din stânga Nistrului. Reforma nu a durat însă mult. În 2003, județele au fost desființate de guvernarea comunistă și s- a revenit la sistemul de raioane.

De ce nu au funcționat județele?
A fost reforma într-adevăr un eșec sau a fost aplicată greșit?
Ce trebuie să schimbăm astăzi pentru ca administrația să lucreze mai bine pentru oameni?
Va aduce noua reformă mai multă putere și resurse comunităților sau doar va reduce numărul primăriilor?
Ce se schimbă pentru primării?
Vor primi mai multe competențe și putere de decizie?
De ce amalgamarea voluntară a ajuns să provoace dispute și tensiuni între unele primării?
Cine câștigă și cine pierde în urma amalgamării voluntare a localităților?
Ce se va întâmpla cu primăriile și comunitățile care nu vor au fost de acord cu această reorganizare?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 18 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT și Nicolae Andronic, fost vicepreședinte al Parlamentului, fost vicepremier.