Un vortex polar va ajunge deasupra României, în unele regiuni, iar mercurul va coborî cu 13 grade Celsius. Șefa Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) din România, Elena Mateescu, a declarat, vineri, la Antena 3 CNN, că miercuri, 23 septembrie, se vor înregistra cele mai mici temperaturi ale săptămânii viitoare.

„Există o probabilitate destul de ridicată ca la altitudini mari să apară precipitații mixte, iar vântul va atinge viteze la rafală de peste 70-80 km/h”, a spus Elena Mateescu.

Potrivit meteorologului, vremea se va răci accentuat săptămâna viitoare, în special în jumătatea de nord a țării, unde maximele vor putea coborî până la 14 grade Celsius, față de valorile de 18-20 de grade înregistrate în prezent. În București, mercurul va urca în weekend până la 20 de grade.

Răcirea va veni pe fondul unui front atmosferic care va traversa și Ucraina. Meteorologul ucrainean Vitali Postrigani a declarat că, în perioada 18-20 septembrie, va domni în continuare o vară blândă de septembrie, predominant însorit și uscat. Din 21 septembrie, însă, un front atmosferic rece al unui ciclon atlantic profund va traversa Ucraina, aducând ploi așteptate de fermieri pentru campania de semănat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fenomenul se va resimți și în Republica Moldova. Practic, în doar câteva zile, Republica Moldova va trece de la temperaturi tipice de vară la unele specifice toamnei, cu o răcire de aproximativ 10 grade în majoritatea regiunilor.

La Chișinău, temperaturile se mențin în prezent la valori de vară, cu maxime de 24-25 de grade, dar prognoza pe 10 zile arată o schimbare bruscă începând de luni, 21 septembrie, când maximele vor coborî la 19 grade, cu probabilitate de precipitații de 60%. Răcirea va continua marți și miercuri, cu maxime de doar 16 grade.

Aceeași tendință este așteptată și la Cahul, unde temperaturile vor scădea de la 25-26 de grade, cât se înregistrează în weekend, la 23 de grade luni și până la 17 grade marți și miercuri, pe fondul precipitațiilor prognozate.

La Briceni, în nordul țării, răcirea va fi și mai accentuată: de la maxime de 24-25 de grade în această perioadă, mercurul va coborî la 18 grade luni, iar marți la doar 14 grade, cu probabilitate de ploaie de 65-70%.

Precizăm că Redacția Realitatea.md a solicitat o reacție de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat, însă reprezenatinții instituției ne-au spus să revenim pe parcursul zilei, mai exact după ora 13:00.

#meteo #ploi #vortex polar

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.