Patru formațiuni politice ar accede în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice 2026, prezentat de Institutul de Politici Publice. Astfel, 27% dintre respondenți spun că ar vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, 11,2% pentru Partidul Socialiștilor, 8,6% pentru Partidul Democrația Acasă, iar 5,7% pentru Partidul Politic Partidul Nostru. În același timp, aproape o treime dintre cei intervievați sunt indeciși.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroșie, a declarat că 24,2% dintre respondenți nu știu cu cine ar vota, 4,9% spun că nu ar participa la alegeri, iar 4,8% nu au oferit un răspuns. El a precizat că redistribuirea opțiunilor alegătorilor indeciși ar putea modifica configurația rezultatelor. În calculul prezentat, Partidul Comuniștilor, care a înregistrat 4,5% în intenția de vot, ar depăși astfel pragul electoral.

Totodată, sondajul indică un interes relativ redus pentru politică. Astfel, 26,8% dintre respondenți spun că sunt foarte interesați sau interesați de politică, în timp ce 44,5% afirmă că sunt puțin sau deloc interesați. Alți 28,5% spun că nu sunt nici mult, nici puțin interesați.

Datele cercetării arată și un nivel ridicat de neîncredere în corectitudinea alegerilor. Aproape 60% dintre participanți consideră că alegerile din Republica Moldova nu sunt libere și corecte, în timp ce 34,5% sunt de părere că acestea sunt libere și corecte. În același timp, peste 72% dintre respondenți spun că țara nu este guvernată potrivit voinței poporului, iar 21,6% au o opinie contrară.

Referindu-se la nivelul de încredere în partidele politice, Arcadie Barbăroșie a precizat că, în cazul PAS, 26% dintre respondenți au declarat că au oarecare încredere, iar 10% – multă încredere. În total, 36% dintre respondenți au încredere în partid. În cazul PSRM, cele două categorii însumează 29,6%, iar pentru Partidul Democrația Acasă nivelul de încredere este de 24,7%. În cazul PPPN, ponderea este de 24,6%.

Barometrul Opiniei Publice 2026 este realizat de Institutul de Politici Publice, iar datele au fost colectate și procesate de ATES Research Group. Sondajul a fost efectuat în perioada 25 august – 11 septembrie, pe un eșantion de 1 116 persoane. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. Cea de-a 47-a ediție a BOP a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate pe baza declarațiilor organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

#formatiuni politice #parlament

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită aproximativ 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea. Directorul ANRE, Alexei Taran, spune că instituția încearcă de mai mulți ani să identifice un spațiu care să facă parte din patrimoniul public, pentru a reduce astfel cheltuielile și pentru ca banii achitați pentru chirie să ajungă în bugetul statului.

Taran susține că, începând din 2019, Agenția a solicitat în repetate rânduri Agenției Proprietății Publice să identifice o clădire din patrimoniul public care ar putea fi utilizată de ANRE.

„Orice instituție, companie, ca să funcționeze are nevoie de un sediu. Agenția nu a avut niciodată sediu, întotdeauna am închiriat. Din anul 2019, în fiecare an, scriem demersuri către APP și Cancelaria de Stat pentru a ne da o ofertă de clădiri care sunt patrimoniu public. Ca să putem veni într-o clădire care este proprietatea statului și să achităm chirie, dar s-o achităm la stat”, a explicat directorul ANRE, Alexei Taran, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Taran afirmă că, în pofida solicitărilor făcute în ultimii ani, până acum nu a fost identificată o clădire potrivită.

„Este un subiect care deja se discută și la nivel de prim-ministru. Clădirea unde stăm astăzi s-a identificat în procedură competitivă, la prețul cel mai mic. Mobila este din edificiul vechi, are 15-20 de ani”, a punctat directorul ANRE.

Alexei Taran a confirmat că ANRE achită 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului, menționând că valoarea chiriei este calculată în funcție de suprafață și de costul unui metru pătrat.

„Prețul e în jur de 30 de mii de euro și are la bază suprafața și costul per metru pătrat. Prețul oricum este mult sub zona în care ne aflăm pentru că au fost negocieri”, a precizat Alexei Taran.