În scopul implementării „Standardelor de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general”, în perioada 20-26 august, 38 de formatori vor fi pregătiți să instruiască în anul curent de studii peste 2500 de cadre didactice.

Formarea formatorilor are loc în baza programului de formare profesională realizat în 2016/2017 în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” implementat de Ministerul Educației și Cercetării și modernizat în 2021 într-o versiune online. Acesta conține cinci module.

În cadrul acestui curs de pregătire, viitorii formatori vor discuta despre așteptările și obiectivele instruirilor online, aspectele tehnice de care este important să țină cont participanții, structura fiecărui modul de învățare, metodologia livrării cursului, testele de evaluare.

„Formatorii vor fi pregătiți să utilizeze avansat: aplicația Google Meet pentru realizarea activităților de interacțiune sincronă cu formabilii cursului online; aplicația Google Classroom pentru coordonarea asincronă a studiului individual și a activităților practice planificate în cadrul cursului online; aplicația Google Forms pentru a dezvolta, aplica și evalua testele de evaluare planificate în cadrul cursului online și aplicația Google Calendar pentru planificarea activităților formative”.

Formatorii vor primi și un ghid elaborat, la fel în cadrul proiectului, care îi va ajuta să organizeze și să desfășoare programul de predare la distanță.

Uterior, în cadrul instruirilor realizate de cei 38 de formatori, circa 10% din cadrele didactice din țară își vor dezvolta:

Competenţa de proiectare didactică, inclusiv la disciplina pe care o predă;
Competenţe manageriale și psihopedagogice de asigurare/întreținere a unui mediu educațional incluziv;
Competențe metodologice de predare-învățare-evaluare, conform cerințelor oficiale curente, inclusiv în baza Standardelor de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământ general;
Competenţe manageriale și psihopedagogice de dezvoltare personală și profesională continuă;
Competență partenerială în relațiile cu familia și alți actori socio-educaționali.

Amintim că alte 10% din cadrele didactice din țară au beneficiat în 2016-2017 de un curs de formare similar, realizat în format fizic.

Proiectul „Reforma Învățământului în Moldova” este un împrumut investițional specific, acordat de Banca Mondială, implementat în perioada aprilie 2013 – decembrie 2022, care sprijină Guvernul Republicii Moldova prin finanțarea activităților ce vor consolida calitatea educației şi vor duce spre un sector al educației mai eficient.

#cadre didactice #competente #instruiri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.