Directorul general al Centrului Național Anticorupție (CNA), Ruslan Flocea, urmează să fie revocat din funcție, odată cu adoptarea în lectură finală a modificărilor la Legea privind funcționarea CNA, proiect de lege susținut astăzi de majoritatea parlamentară.

Ruslan Flocea a fost numit director general al CNA la 31 iulie 2019, în baza unui concurs organizat și propus spre numire în funcție de către majoritatea deputaților.

Potrivit noilor modificări operate la legea CNA, noul director al Centrului Național Anticorupție urmează să fie propus deja de cel puțin 20 de deputați plenului Parlamentului pentru numire în funcție, adică se omite procedura de alegere prin concurs.

Proiectul de lege prevede ca directorul CNA să fie numit în funcție de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de deputați, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.

Totodată, Comisia juridică, numiri și imunități va verifica corespunderea candidaților propuși la cerințele stabilite și va prezenta Parlamentului avize privind întrunirea condițiilor legale de numire în funcție.

Inițiativa legislativă, elaborată de un grup de deputați din Fracțiunea Partidului Acțiune. Autorii proiectului menționează că aprobarea prezentului proiect de lege va permite implicarea plenară a CNA în realizarea strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021-2024 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia și exercitarea atribuțiilor în domeniul combaterii corupției.

De asemenea, deputații afirmă că s-a recurs la această metodă pentru a preveni trucarea concursului, așa cum s-a atestat în 2019, când a fost ales și numit actualul director al CNA. BECS a criticat inițiativa și nu a votat, motivând prin faptul că asemenea funcții trebuie expuse la concurs deschis și nu efectuate prin numiri.

#CNA #lectura finala #lege #modificare #Ruslan Flocea

Autoritățile responsabile de protecția copiilor trebuie să intervină în cazurile de violență în familie, inclusiv atunci când minorii nu sunt victime directe, dar asistă la abuzurile asupra unuia dintre părinți. Subiectul a fost abordat de deputata MAN Angela Cutasevici în cadrul audierilor publice organizate în Parlament după tragedia de la Măgdăcești.

Potrivit deputatei, în 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate 843 de victime ale infracțiunilor de violență în familie, iar aproximativ 17.400 de copii s-au aflat în situație de risc. În 615 cazuri, copiii au fost înregistrați drept victime ale violenței.

Angela Cutasevici susține că efectele violenței în familie asupra copiilor trebuie analizate inclusiv în situațiile în care aceștia sunt martori ai abuzurilor.

„Copilul este victima directă, dar, în foarte multe cazuri, este și cel care asistă sau urmărește indirect abuzul asupra adultului. În cazul de la Măgdăcești trebuie să știm câte intervenții a făcut autoritatea tutelară și câte servicii au fost conectate pentru protecția acestor copii”, a declarat deputata.

Deputata a anunțat că va solicita separat informații privind intervenția autorității tutelare în cazul de la Măgdăcești și măsurile întreprinse pentru protecția copiilor din familie.

Cutasevici subliniază că protecția copiilor trebuie să fie o componentă obligatorie a intervenției instituțiilor statului în toate cazurile de violență în familie, chiar și atunci când minorii nu sunt considerați victime directe.