Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Olesea Stamate, a spulberat zvonul că aceasta ar fi candidatura la funcția de director al Centrului Național Anticorupție (CNA), pentru că legea „nu-i permite”.

Potrivit Olesei Stamete, legea cu privire la CNA stabilește clar că, persoana candidată la funcția de director al CNA trebuie să fie apolitică. Mai exact, Stamate afirmă că, buchea legii prevede ca minimu 2 ani candidatul nu trebuia să aibă legături cu domeniul politicului sau să fie membru de partid, condiție pe care aceasta nu o satisface.

Referitor la zvonul că, de fapt aceasta urmează să fie desemnată candidat la funcția de procuror general, Olesea Stamate afirmă că și în acest caz legea cu privire la Procuratură prevede ca persoana pretendentă să fie din afara politicului, însă a lăsat senzația că funcția dată i-ar fi „rezervată”.

Amintim că, în presă s-a vehiculat că, Olesea Stamate ar fi unul din candidații care ar urma să preia funcția de director al CNA. Un alt pretendent care se zvonește că ar fi vorba este șeful Direcției Asigurare Operativă a CNA – Iaroslav Bîtcă.

Amintim că, la Parlament a fost înregistrat o inițiativă legislativă ce prevede modificarea legii cu privire la funcționarea CNA. Proiectul de lege urmează să fie examinat la ședința Parlamentului din 13 august. Inițiativa a fost înregistrată de către deputații PAS și propun anularea concursului de numire a directorului CNA prin votarea unui candidat la funcția dată de către Parlament, la inițiativa a cel puțin 20 de parlamentari.

Proiectul de lege a fost criticat de către opoziție.

#CNA #director #Olesea Stamate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.