Începând cu 1 octombrie 2026, Banca Națională a Moldovei lansează în circuitul numismatic, moneda comemorativă „80 de ani de la înființarea Universității de Stat din Moldova”, care completează seria „Altele”.

Moneda comemorativă este consacrată Universității de Stat din Moldova, fondată la 1 octombrie 1946, care este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din țară, recunoscută pentru promovarea libertății academice și formarea specialiștilor de înaltă calificare.

Piesa este realizată din argint, are valoarea nominală de 50 de lei și un tiraj de 500 de unități. Designul este realizat de graficiana Stela Burciu.

Fiecare exemplar este ambalat în capsulă de metacrilat transparent și în cutie de prezentare, fiind însoțit de un certificat de autenticitate ce poartă semnătura guvernatoarei BNM, Anca Dragu.

Certificatul conține un cod QR care permite accesul direct la informațiile detaliate despre caracteristicile monedei, disponibile pe site-ul oficial al instituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Monedele comemorative sunt comercializate publicului larg de către Banca Națională a Moldovei, în baza cererilor depuse online în secțiunea „Moneda” de pe pagina web a instituției, precum și prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova.

Băncile pot stabili independent prețul de vânzare, cu respectarea plafonului de maximum trei la sută peste nivelul stabilit de Banca Națională a Moldovei.

#BNM #moneda comemorativa #USM

Igor Dodon afirmă că reforma raioanelor contravine Constituției. Mai exact, liderul socialiștilor a spus presei că în Legea Supremă a țării nu este indicat expres termenul de „regiune”.

În același timp, deputatul a precizat că, în opinia sa, reforma administrativă este necesară. Politicianul, însă, nu susține modalitatea propusă de guvernare și vrea să ofere mai multe competențe primăriilor.

„Ce propunem noi – centre, piloni, poli de creștere regională. Centre raionale, centre municipale. (…) Dacă se dorea o reformă durabilă, trebuia să adoptăm o formulă de consens. Noi am fi participat la astfel de discuții. Formula care se propune nu o putem susține”, a spus Dodon.

Igor Grosu i-a sugerat, drept replică, să conteste la Curtea Constituțională legea, dacă o consideră contrară Legii Supreme.

„Sunt trei nivele de reprezentare – central, nivelul doi și nivelul întâi. Nu schimbăm nimic, chiar dacă aș avea o opinie mai persoană referitor la nivelul doi. Nivelul doi o să fie reprezentat de șapte unități administrativ teritoriale și nivelul întâi. E bine ca acest politician să mai citească din când în când, dacă mai greșește, dacă a uitat”, a spus Igor Grosu.

Vasile Tofan și Alexei Buzu au anunțat pe 1 octombrie despre reformarea raioanelor în 3 regiuni – Nord, Centru și Sud. Procesul nu va viza Chișinăul, Bălțiul, Taraclia și Găgăuzia.

Potrivit articolului 110 din Constituția Republicii Moldova, teritoriul țării este organizat în sate, orașe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.

#Constitutie #Igor Dodon #Igor Grosu #raioane #reforme