Doar unul din zece cetățeni care au plecat din Republica Moldova revine în țară, iar contribuția remitențelor se diminuează pe măsură ce perioada aflării peste hotare se prelungește. Declarația aparține demografului Valeriu Sainsus, doctor, conferențiar universitar la Academia de Studii Economice a Moldovei, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Societatea moldovenească între criza demografică, emigrare și imigrare”, organizată de Agenția de presă IPN. În același timp, depopularea și migrația internă accentuează diferențele economice dintre regiuni, în condițiile în care tot mai mulți oameni se concentrează în municipiul Chișinău.
Potrivit sociologului, plecarea populației din țară este însoțită de o redistribuire a oamenilor în interiorul Republicii Moldova. Regiunile din nordul și sudul țării pierd populație, în timp ce Chișinăul atrage tot mai multă forță de muncă.
„În contextul depopulării avem o concentrare inegală a populației. Asta determină și inechitate economică. În raioanele din aria nord și sud veniturile sunt mai mici cu 30-40%. Trebuie să spunem că ne confruntăm cu un flux masiv de oameni care vin la Chișinău să muncească. Numărul lor ar fi între 20 și 30 de mii. Ceea ce denotă faptul că la Chișinău s-au produs schimbări calitative”, a explicat conferențiarul universitar Valeriu Sainsus.
Sainsus a menționat că emigrarea a avut efecte diferite asupra Republicii Moldova în funcție de perioada analizată. Pe termen scurt și mediu, banii trimiși de cetățenii aflați peste hotare au susținut economia și veniturile populației, însă pe termen lung plecarea unei părți importante a populației active are consecințe catastrofale asupra structurii demografice.
„Emigrația trebuie privită sub două aspecte. De pe urma ei, Republica Moldova a avut de câștigat pe termen scurt și mediu. Nu trebuie să uităm de remitențele care anterior erau 40% din buget. Și în prezent suntem țara care recepționează remitențe destul de valoroase. Dar analizând situația pe termen lung, evident, am pierdut. Gradul de integrare a emigranților după o perioadă de peste 7 ani este foarte mare. Probabilitatea ca ei să se întoarcă în țară este foarte mică”, a explicat conferențiarul universitar Valeriu Sainsus.
Potrivit expertului, tot mai puțini moldoveni plecați peste hotare aleg să revină acasă, iar ponderea remitențelor scade proporțional cu perioada aflării lor în țările de destinație.
„Doar unul din zece cetățeni care au plecat din țară se reîntoarce în Republica Moldova. De asemenea, și remitențele se reduc. Banii sunt trimiși doar în primii 5-7 ani. Ulterior, valoarea remitențelor se atenuează și la această etapă suntem în prezent”, a mai spus Valeriu Sainsus.
Dezbaterea publică „Societatea moldovenească între criza demografică, emigrare și imigrare” este ediția a 358-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
