Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Vreme extremă în 2027? El Niño ar putea amplifica fenomenele meteo

06 Oct. 2026, 07:31
 // Categoria: În Lume // Autor:  Valentina Buza
06 Oct. 2026, 07:31 // În Lume //  Valentina Buza

Fenomenul El Nino, aflat în dezvoltare în Oceanul Pacific, ar putea provoca în următoarele luni o serie de fenomene meteorologice extreme în mai multe regiuni ale lumii, de la incendii de vegetație și alunecări de teren până la albirea coralilor. Potrivit specialiștilor, lumea nu este suficient de pregătită pentru consecințele acestui fenomen, scrie New Scientist.

El Nino este asociat cu temperaturi ale apelor oceanice peste valorile normale în regiunea ecuatorială a Pacificului. În cazul episodului urmărit în prezent, anomaliile de temperatură sunt deosebit de mari.

Analizele oceanice arată că, în partea de est a Pacificului, temperaturile apei au ajuns în unele zone la valori cu peste 6 grade Celsius peste normal.

Însă încălzirea de la suprafața oceanului reprezintă doar o parte a fenomenului. Sub suprafață se află o importantă masă de apă foarte caldă, care se deplasează către est și urcă treptat spre suprafață.

Datele prezentate în prognoze indică anomalii de peste 9 grade Celsius în anumite zone aflate până la aproximativ 200 de metri adâncime.

Specialiștii susțin că El Niño va continua să se intensifice și este așteptat să persiste câteva luni, ceea ce ar putea favoriza apariția unor fenomene meteorologice extreme în mai multe regiuni ale lumii. Efectele ar putea fi mai puternice în condițiile în care temperaturile globale sunt deja cu aproximativ 1,4 grade Celsius peste nivelul preindustrial.

Prognozele arată că, în lunile următoare, Asia de Est ar putea fi una dintre regiunile afectate de intensificarea fenomenelor extreme.

La începutul lunii octombrie, în Oceanul Atlantic nu se formase încă niciun uragan. El Niño schimbă circulația atmosferică și creează condiții care pot împiedica formarea și dezvoltarea uraganelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nordul și estul Etiopiei s-au confruntat cu recolte slabe, iar Sudanul de Sud se află în pragul foametei după unul dintre cele mai secetoase sezoane ploioase din iunie-septembrie înregistrate vreodată, o scădere asociată fenomenului El Nino.

Pe măsură ce El Nino se intensifică pe parcursul toamnei și iernii, se preconizează că va aduce precipitații abundente și inundații fulgerătoare în sudul Etiopiei, în Kenya și în Somalia.

Ianuarie-februarie: Inundații și alunecări de teren în America

Peru, țara în care a fost identificat și denumit fenomenul El Nino, tinde să sufere unele dintre cele mai grave consecințe.

În acest an, cel puțin 52 de persoane au murit deja în Peru în acest an din cauza inundațiilor și alunecărilor de teren. Ploile abundente se extind adesea până în America de Nord. Specialiștii susțin că astfel de fenomene vor continua să aibă loc în lunile următoare în America.

Martie-aprilie: Focare de holeră și malarie

Creșterea nivelului apelor poate suprasolicita sistemele de canalizare, ceea ce înseamnă că apa potabilă poate fi contaminată și pot fi răspândite boli precum holera și leptospiroza, o infecție bacteriană care se poate transmite de la animale la oameni.

În același timp, apa stagnantă și temperaturile ridicate pot favoriza înmulțirea țânțarilor și răspândirea unor boli precum malaria și febra dengue.

Mai: Albirea coralilor

Al patrulea episod global de albire masivă a coralilor, care a afectat 84% dintre recifele de corali, s-a încheiat oficial în iunie. Pauza ar putea fi însă de scurtă durată.

Albirea coralilor apare atunci când apa prea caldă afectează algele care trăiesc în corali și îi ajută să se hrănească. Dacă temperaturile ridicate se mențin prea mult timp, coralii pot muri din cauza lipsei de hrană.

Iunie-iulie: Căldură la nivel global

Prognozele arată că fenomenul El Nino ar aduce din nou temperaturi extrem de ridicate în vara anului viitor.

Potrivit specialiștilor, deși se estimează că El Nino va atinge apogeul la sfârșitul anului 2026, va dura între trei și patru luni până când toată căldura generată de acesta va fi distribuită pe tot globul.

Astfel, din acest motiv, se estimează că 2027 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată.

August: Trecerea bruscă la La Niña
NOAA estimează că Oceanul Pacific ar putea reveni la condiții neutre sau la un episod slab de El Niño în aprilie, mai sau iunie.

Unele studii sugerează că încălzirea globală ar putea duce la variații mai mari între episoadele puternice de El Nino și La Nina, ceea ce crește riscul unor schimbări bruște ale vremii în regiuni precum California și Spania.

Potrivit cercetătorului Kelman, acest lucru arată cât de important este ca sistemele de alimentație, sănătate, transport și energie să fie mai bine pregătite pentru astfel de schimbări.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 18:40 // Slider //  Valentina Buza

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.