Judecătorii amenință cu organizarea unei greve japoneze și cu sistarea temporară a activității instanțelor de judecată. Magistrații sunt nemulțumiți de prevederile proiectului privind legea salarizării.

Într-un mesaj adresat către CSM, magistrații cer sprijinirea publică a acțiunii și anunțarea Guvernului și Parlamentului despre acțiunile de protest ce urmează a fi întreprinse.

„Prin hotărârea din 29 septembrie 2026, Consiliul a avizat negativ proiectul. Potrivit acestuia, judecătorii urmează să fie promovați cu doar două clase de salarizare, însă concomitent coeficientul se reduce de la 8,48 la 6,85, astfel încât un judecător cu o vechime de până la 8 ani ar primi o majorare de circa 560 de lei. Răspunsul Ministerului Finanțelor, dat chiar a doua zi, a fost că statul este „limitat de veniturile bugetare”. După un asemenea răspuns, un aviz nu mai este suficient, iar corpul judecătoresc trebuie să își exprime poziția deschis”, transmit judecătorii.

Magistrații afirmă că problema nu este una nouă, iar din 2018 Curtea Constituțională a statuat că „remunerarea judecătorului este una dintre componentele de bază ale independenței sale și o contrapondere a restricțiilor impuse funcției”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Prin Hotărârea nr. 21 din 6 decembrie 2022, Curtea a stabilit că ajustarea anuală a valorii de referință pentru judecători este obligatorie și trebuie să acopere cel puțin rata inflației. Hotărârea din 2022 nu a fost executată până astăzi, iar proiectul în discuție nu o execută nici el. Adunarea Generală a Judecătorilor din decembrie 2024 a cerut, cu 308 voturi, indexarea salariilor judecătorilor. Nici această cerere nu a fost auzită”, afirmă magistrații.

Aceștia mai face referire și la dreptul Uniunii Europene, dar și la negocierile pe capitolul 23 – „Sistem judiciar și drepturi fundamentale”. Potrivit judecătorilor, în 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că o remunerație corespunzătoare importanței funcțiilor exercitate constituie o garanție esențială a independenței activității.

Judecătorii mai susțin că, din anul 2022, un magistrat din Moldova, aflat la sfârșitul carierei sale, câștiga 19.270 de euro pe an, adică doar o cincime din mediana statelor Consiliului Europei, unde valoarea constituie 100.367 de euro.

În cadrul acțiunii de protest, judecătorii vor purta o banderolă albă pe mantie, începând cu 12 octombrie 2026 și până va fi soluționată problema salarizării.

Pe 12 octombrie, se planifică sistarea activității timp de cel puțin două ore, între orele 09:00 și 11:00, cu excepția cauzelor urgente: aplicarea și prelungirea arestului preventiv și a altor măsuri preventive, emiterea ordonanțelor de protecție în cazurile de violență în familie și alte cauze pe care legea le califică drept urgente.

Magistrații cer și convocarea Adunării Generale a Judecătorilor în ședință extraordinară dacă, în termen de o săptămână de la începerea protestului, problema nu este soluționată.

Și asociaților de profil li se cere să susțină public demersul.

#adresare #CSM #judecatori #protest #salarizare

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.