Președinția Republicii Moldova a publicat registrul cadourilor protocolare primite în perioada iulie-septembrie 2026. În total, au fost înregistrate 14 cadouri, cu o valoare de piață estimată la 23.970 de lei.

Printre cadourile primite de președinta Maia Sandu se numără obiecte decorative, articole de artă și produse tradiționale oferite de oficiali străini, diplomați și reprezentanți ai unor organizații sau instituții.

Cel mai scump cadou din registru este un ulcior/ibric decorativ ceremonial din ceramică, însoțit de o tavă argintată, oferit de deputatul turc Kürşad Zorlu. Acesta a fost estimat la 3.790 de lei. Tot din partea oficialului turc a fost oferit un serviciu din porțelan pentru cafea și ceai, evaluat la 3.450 de lei.

Printre cadourile mai valoroase se regăsește și o figurină din porțelan reprezentând un leu alb, oferită de premierul landului Bavaria, Markus Söder, în valoare estimată de 3.150 de lei.

Maia Sandu a primit și un tablou intitulat „Revenire”, reprezentând un cocor în zbor pe fundalul unui lan de grâu. Lucrarea, realizată în acuarelă de artista Snejana Teclia, a fost evaluată la 2.500 de lei.

În registru mai figurează o beretă din blană naturală de cârlan, oferită de producătorul autohton „Cușma” și evaluată la 2.000 de lei, un șal din pashmina oferit de președinta Indiei, Droupadi Murmu, estimat la 1.500 de lei, precum și alte obiecte decorative și de artă.

Toate cadourile din registru au fost trecute în proprietatea Aparatului Președintelui, cu o excepție: o eșarfă din lână și mătase, oferită de ambasadoarea Norvegiei, a fost răscumpărată și returnată președintei Maia Sandu.

Registrul cadourilor este publicat de Președinție în conformitate cu prevederile legale privind integritatea și evidența cadourilor protocolare.

#bereta carlan #cadouri #Maia Sandu

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertizează că debitul Nistrului ar putea scădea din nou începând cu 11 noiembrie, după o eventuală reducere a volumului de apă deversat din lacul de acumulare Novodnestrovsk, din Ucraina. În prezent, râul are un debit de 60 de metri cubi pe secundă, față de cel puțin 100 de metri cubi pe secundă în condiții obișnuite, iar autoritățile nu exclud un scenariu în care volumul de apă care intră în lacul de acumulare să fie egal cu cel evacuat.

Ministrul a precizat că debitul a fost redus treptat, de la 85 la 70, iar ulterior la 60 de metri cubi pe secundă. În același timp, în lacul de acumulare din Ucraina ajung doar aproximativ 27 de metri cubi de apă pe secundă, iar nivelul acestuia continuă să scadă.

De asemenea, Hajder a avertizat că situația s-ar putea înrăutăți după următoarea ședință a comisiei, programată pentru 11 noiembrie. Atunci ar putea fi decisă o nouă reducere a debitului, în funcție de evoluția nivelului apei și de condițiile hidrologice.

„Noi trebuie să consumăm cât mai rațional, astfel încât acea perioadă să o întindem mai mult, sperând că în acest timp vor fi ploi care ar schimba situația în lacul de acumulare, dar nu putem să riscăm”, a declarat ministrul în cadrul podcastului „Mulțumesc pentru întrebare”, realizat de Nata Albot.

Oficialul a explicat că solicitarea unor volume mai mari de apă din Ucraina ar putea ajuta Republica Moldova doar pe termen scurt. Dacă debitul evacuat ar ajunge să fie egal cu aportul de apă în lacul de acumulare, volumul de pe Nistru ar putea scădea până la jumătate din nivelul actual.

Amintim că, Republica Moldova se află sub regim de stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic, instituită pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 26 septembrie. În acest interval, autoritățile au impus măsuri speciale de gestionare a resurselor și au apelat la populație și mediul de afaceri pentru raționalizarea strictă a consumului de apă.