Comisia Europeană propune o nouă procedură prin care finanțarea și drepturile de vot ale noilor membri ai UE care încalcă statul de drept ar putea fi suspendate timp de până la 15 ani după aderare. Propunerea include, de asemenea, noi proceduri pentru integrarea treptată a țărilor candidate și măsuri privind guvernanța.
Comisia a prezentat marți o propunere amplă care include „măsuri de protecție” instituționale ce ar putea duce la suspendarea drepturilor de vot ale noilor state membre timp de până la 15 ani după aderarea la UE, transmite Euronews.
Măsura propusă urmărește să evite situația în care o schimbare de regim într-un nou stat membru ar putea perturba procesul decizional al UE și este însoțită de noi propuneri privind apropierea țărilor candidate de Uniune.
„Am fost criticată dur când am spus pentru prima dată că nu vreau să văd noi cai troieni în Uniunea Europeană. Era înainte de alegerile din Ungaria. Astăzi pot spune: fără alți Viktor Orbán”, a declarat comisarul european pentru extindere, Marta Kos.
În iunie, cinci dintre statele fondatoare ale UE au cerut consolidarea măsurilor de protecție prevăzute în tratatele de aderare, astfel încât cazurile de regres democratic și încălcările normelor să poată fi abordate mai rapid, pornind de la lecțiile desprinse din experiența Ungariei conduse de Viktor Orbán, transmite Digi24.
Comisia dă acum curs în mod oficial acestei propuneri, considerând că experiența recentă a Ungariei arată că Articolul 7, prevederea din tratate care permite UE să suspende anumite drepturi ale unui stat membru pentru încălcarea valorilor Uniunii, presupune un proces prea îndelungat și nu funcționează întotdeauna.
Prin urmare, propunerea introduce o nouă procedură care să completeze Articolul 7. Aceasta ar permite reducerea finanțărilor europene și chiar suspendarea drepturilor de vot pentru noii membri care încep să acționeze împotriva statului de drept, a valorilor blocului comunitar și a principiului cooperării loiale.
Comisia consideră modul în care Ungaria a gestionat dosarul Ucrainei drept cel mai clar exemplu: Budapesta a acceptat acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, pentru ca ulterior să blocheze procesul.
„Odată ce convenim asupra unui obiectiv, trebuie să lucrăm cu toții pentru atingerea lui”, a continuat Kos.
Procedura ar putea fi utilizată timp de 15 ani de la aderare și ar fi declanșată în cazul unor încălcări grave care afectează funcționarea UE. Consecințele ar urma să fie proporționale, suspendarea drepturilor de vot fiind rezervată celor mai grave abateri. Comisia sau mai multe state membre ar putea iniția procedura pentru adoptarea unei decizii de către Consiliu.
Propunerea nu precizează însă ce mecanism decizional ar urma să fie utilizat, lăsând această chestiune la latitudinea statelor membre. Pornind din nou de la experiența cu Viktor Orbán, executivul european dorește și ca viitoarele tratate de aderare să includă o prevedere prin care noul stat membru să se angajeze să nu folosească regula unanimității în procesul de extindere pentru a tranșa probleme bilaterale.
Cel mai recent exemplu este Bulgaria, care continuă să blocheze candidatura Macedoniei de Nord din cauza unor dispute bilaterale nerezolvate, în special a solicitării Sofiei privind modificarea Constituției acestei țări.
Mai multe propuneri din acest pachet, în special cele privind reformele interne, vor necesita aprobarea statelor membre. Comisia intenționează însă să includă aceste măsuri de protecție în proiectul poziției UE privind ultimul capitol de negociere cu Muntenegru, la începutul lunii noiembrie.
Comisia a preluat și ideea integrării treptate, susținută de Franța și Germania, pentru ca țările candidate să poată beneficia mai devreme de unele dintre avantajele aderării depline.
„Nu este un substitut pentru aderarea deplină. Este doar o modalitate de a permite țărilor care obțin rezultate bune să se integreze mai devreme, în domeniile în care fac progrese, în anumite sisteme sau politici ale Uniunii Europene”, a declarat Kos.
Ea a precizat că integrarea treptată ar urma să fie aplicată în domenii în care atât statele membre, cât și țările candidate au de câștigat, oferind drept exemple securitatea lanțurilor de aprovizionare și securitatea energetică.
Alte exemple includ participarea la programe europene precum Erasmus+ și Horizon Europe, sprijin din partea unor agenții precum Frontex, integrarea în piața unică, proiecte de conectivitate și statutul de observator în grupuri de experți și alte organisme.
Planul prevede și o formă „consolidată” de integrare pentru țările candidate care se aliniază Bruxelles-ului în domenii strategice și îndeplinesc criteriile privind statul de drept. Modul în care va fi evaluată această aliniere strategică urmează să fie stabilit. Unele forme de integrare anticipată există deja.
Comisia afirmă însă că noua abordare ar fi mult mai sistematică și ar permite stabilirea unor beneficii adaptate fiecărei țări, printr-un dialog structurat cu fiecare candidat și cu finanțare dedicată.
În ceea ce privește guvernanța, Comisia dorește să extindă rapoartele sale anuale privind statul de drept la mai multe țări candidate și să formuleze recomandări mai precise pentru alinierea acestora la standardele democratice ale UE.
Obiectivul este consolidarea organismelor independente responsabile cu respectarea drepturilor și pregătirea țărilor candidate pentru participarea la Parchetul European încă din momentul aderării.
În cazul apariției unor probleme, ar putea fi luate măsuri corespunzătoare, inclusiv amânarea aderării unei țări candidate pentru o dată ulterioară, în cazurile cele mai grave.
Bruxelles-ul ar urma, de asemenea, să colaboreze cu țările candidate pentru a le testa capacitatea de aplicare a normelor înainte de aderare în domenii prioritare precum gestionarea frontierelor, supravegherea pieței unice, standardele de siguranță alimentară, rețelele de transport și fondurile de coeziune.
Ar urma să fie negociate perioade de tranziție adaptate fiecărei țări, în special în domenii precum agricultura și mobilitatea forței de muncă. Procedurile de achiziții publice, auditurile independente și capacitatea de combatere a fraudei ar urma, de asemenea, să fie testate înainte de aderare.
