Controlul durerii reprezintă o parte componentă a serviciilor de îngrijiri paliative. Pacienții aflați în fazele terminale ale vieții au nevoie de preparate antidolore, care să-i atenueze sau chiar să-i înlăture acestuia suferințele fizice, în mod special, scrie sanatateinfo.md.

Pentru că forma durerii poate varia de la ușoară la foarte puternică, din cauza evoluției bolii sau a tratamentului medicamentos, monitorizarea simptomelor după administrarea medicamentelor este obligatorie, atât timp cât prezența durerii are impact direct asupra calității vieții pacientului.

Cei care ar trebui să monitorizeze și să trateze simptomele durerii, efectele secundare a le administrării medicamentelor anti-dolore, planul tratamentului paliativ sunt medicii de familie.

Un studiu privind accesul și calitatea serviciilor de îngrijiri paliative în Republica Moldova arată însă că jumătate (53,6%) dintre pacienții aflați în îngrijiri paliative au parte de monitorizarea simptomelor mai rar decât o dată pe săptămână. Un sfert dintre respondenți sau 14,5% au declarat că medicul de familie nu le supraveghează efectele secundare ale administrării tratamentului împotriva durerii.

Doar unul din 5 beneficiari intervievați a confirmat că medicul de familie le monitorizează simptomele o dată pe săptămână, câte 5,8% – de câteva ori pe săptămână și chiar zilnic.

Studiul mai relevă că cel mai frecvent beneficiarii se adresează la medicul de familie o dată pe lună pentru rețete de medicamente împotriva durerii (42%). În cazul opioidelor puternice, medicul de familie prescrie rețetele o dată la 2 săptămâni (21,7%) și mai des. Pacienții cu dureri mai mici, cărora medicul de familie le prescrie antialgicele antiinflamatorii nesteroidiene se adresează după rețete de medicamente împotriva durerii mai rar decât o dată pe lună.

Doar 47,8% din numărul total al beneficiarilor care iau prescripții de medicamente împotriva durerii de la medicii de familie se declară mulțumiți de doza și cantitatea acestora, iar administrându-le conform instrucțiunilor medicului de familie, nu simt deloc dureri.

De regulă, pacienților li se prescriu pastile împotriva durerii (76,8%) și preparate injectabile (53,6%). Pentru atenuarea durerii, doza și cantitatea medicamentelor prescrise beneficiarilor de îngrijiri paliative de către medicii de familie sunt insuficiente, fapt declarat de 52,6% dintre respondenți. 33,8% dintre aceștia afirmă că medicamentele prescrise de medicul de familie le reduc oarecum durerea, care însă persistă, și 18,8% afirmă că cu ajutorul acestor medicamente durerea este eliminată pentru o perioadă scurtă de timp, după care revine.

De asemenea, studiul arată că în raioanele unde nu există prestator specializat de îngrijiri paliative, pacienților într-o proporție mai mare (85,1% versus 67,7%) li se prescriu preparate împotriva durerii, în comparație cu cei din raioanele în care există un prestator specializat.

#ingrijiri paliative #medic de familie #Moldova #pensionari

„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”

Consiliul Europei, un organism din afara UE care promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întreg continentul, a declarat în iulie că astfel de centre de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, iar alte câteva organizații au criticat, de asemenea, planul.

Secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că ar fi mai bine să fie implementat Pactul UE privind migrația și azilul, care se concentrează pe un control mai strict la frontieră, proceduri mai rapide de azil și returnare și sisteme digitale extinse pentru gestionarea cererilor de azil.

„Centrele de returnare se concentrează pe un număr mic de returnări, nu vor împiedica oamenii să adopte rute și mai periculoase și ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Slente.

Danemarca se așteaptă să fie gata să trimită migranți către centrul de returnare cel târziu în 2027, a declarat ministrul imigrației și integrării, Morten Bodskov.