Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#oameni de stiinta #Pamantul #studiu

Președintele rus Vladimir Putin insistă ca Regatul Unit să înceteze să-și folosească capacitățile nucleare pentru a apăra alte țări europene. Cererea vine în contextul negocierilor de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Potrivit publicației The Telegraph, această cerere a fost inclusă într-o listă de propuneri întocmită de reprezentanții ruși pentru negocierile menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Sursa citată subliniază că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO.

De notat că prim-ministrul britanic Andy Burnham a subliniat recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia.

Lista de cereri a Moscovei prevede, de asemenea, retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice, excluderea Finlandei din Alianță și angajamentul de a nu desfășura trupe occidentale în Ucraina, amintește publicația.

Liderul de la Kremlin este dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite.

În plus, Moscova cere încetarea livrărilor occidentale de arme, echipament militar și alte bunuri către Ucraina. O altă condiție rusă este ca Ucraina să renunțe la perspectivele de aderare la NATO.

Kremlinul urmărește, de asemenea, să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Putin dorește să redesenareze granițele Europei, având în vizor Finlanda și Suedia. Între timp, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO.

După cum subliniază și NYT, oficialii ruşi au arătat clar la Abu Dhabi că ruşii privesc în continuare Războiul Rece şi Blocul de la Varşovia condus de Uniunea Sovietică (în conformitate cu Tratatul de la Varşovia din 1955) drept un model pentru Europa postbelică actuală.

În acelaşi timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai preşedintelui SUA, Steve Witkoff şi Jared Kushner, le-au transmis reprezentanţilor ruşi că, de la sfârşitul anului 2021, multe lucruri s-au schimbat şi i-au îndemnat să „privească spre viitor”.

Cu toate acestea, în cadrul întâlnirii cu Putin de la Moscova, unde Witkoff şi Kushner s-au deplasat după încheierea negocierilor de la Abu Dhabi, liderul Kremlinului le-a spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la poziţiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”.