Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, acuză opoziția că se împotrivește inițiativelor care ar consolida securitatea Republicii Moldova și promovează, în opinia sa, agenda Federației Ruse. Declarațiile au fost făcute după ce jurnaliștii l-au întrebat despre criticile opoziției la adresa acordului de cooperare tehnico-militară semnat de Republica Moldova și Ucraina.

Oficialul a precizat că Ministerul Apărării are încheiate peste 120 de acorduri cu caracter militar cu diferite state partenere, care vizează domenii precum instruirea, logistica, medicina militară, securitatea cibernetică și consolidarea capacităților de apărare.

„Aș vrea să menționez că opoziția să fie împotrivă la tot ce se face bine pentru Republica Moldova, pentru a promova agenda Federației Ruse și pentru a dori ca Republica Moldova să fie un stat neputincios să facă față cerințelor de securitate în interesul cetățenilor”, a declarat Nosatîi.

Ministrul a explicat că Republica Moldova are deja un cadru extins de cooperare militară cu Ucraina, stabilit prin acordul de bază din 1993 și alte 11 acorduri bilaterale suplimentare, care acoperă inclusiv apărarea antiaeriană, aviația, medicina militară, transportul militar și asigurarea logistică a trupelor.

Potrivit lui Nosatîi, noul acord prevede cooperarea în domenii precum modernizarea și exploatarea tehnicii militare, sistemele de comunicații, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, transferul de cunoștințe și tehnologii, cercetarea și dezvoltarea producției militare, precum și consolidarea capacităților de apărare cibernetică.

Ministrul a subliniat însă că documentul nu presupune acordarea directă de asistență militară unui stat aflat în conflict armat. Conform explicațiilor sale, cooperarea va avea un caracter consultativ și va presupune analiza și schimbul de informații tehnico-științifice, documentație de specialitate, bune practici și experiență profesională.

„Am dat citirii exact cum este prevăzut în acord, ca să nu lăsăm loc de manipulare și de dezinformare a cetățenilor”, a afirmat ministrul.

În final, Anatolie Nosatîi a declarat că parteneriatul are drept scop protejarea populației și a spațiului aerian al Republicii Moldova de dronele rusești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#acord militar #Anatolie Nosatii #Moldova. Ucraina

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.