Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a acceptat 19 din cele 20 de rapoarte de evaluare externă care recomandau ca procurorii să promoveze vettingul, dar a aprobat doar două dintre cele 11 rapoarte care recomandau nepromovarea. Datele se regăsesc într-un studiu publicat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care analizează activitatea Consiliului în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie.

Potrivit autorilor, diferența se observă și în timpul acordat examinării rapoartelor. Cele care recomandau promovarea evaluării au fost analizate, în medie, în mai puțin de șase minute, în timp ce discuțiile despre rapoartele negative au durat aproximativ 22,5 minute. Astfel, membrii CSP au petrecut de aproape patru ori mai mult timp examinând cazurile în care se recomanda nepromovarea.

Studiul atrage atenția și asupra publicării hotărârilor motivate ale Consiliului. La sfârșitul lunii septembrie, patru decizii, adică 12,9% din totalul celor vizate, nu erau încă publicate. Printre acestea se numărau și hotărârile privind reevaluările repetate ale procurorilor Vasile Plevan, Victor Cazacu și Andrei Balan, care, în cele din urmă, au fost declarați promovați de CSP.

În primele nouă luni ale anului 2026, Consiliul Superior al Procurorilor a organizat 37 de ședințe și a examinat 307 subiecte. Mai mult de jumătate dintre acestea au vizat contestații împotriva deciziilor Colegiului de disciplină și etică. Autorii studiului au remarcat și că unele subiecte au fost incluse suplimentar pe ordinea de zi, fără ca urgența examinării lor să fie explicată clar în documentele publice.

CRJM a analizat și modul în care sunt organizate concursurile pentru ocuparea funcțiilor de procuror. În perioada monitorizată, 32 de absolvenți ai Institutului Național al Justiției au concurat pentru zece funcții, iar toți cei zece candidați selectați au fost numiți în funcții. Totuși, interviurile au durat, de regulă, doar cinci-șapte minute, întrebările adresate candidaților au fost diferite, iar punctajele acordate de membrii CSP au înregistrat diferențe de până la 25 de puncte.

Probleme au fost identificate și în recrutarea inspectorilor. Trei concursuri organizate consecutiv s-au încheiat cu o singură numire, iar la unul dintre ele nu s-a înscris niciun candidat. În opinia autorilor, aceste rezultate arată că este necesară identificarea obstacolelor care îi descurajează pe candidați să participe la astfel de concursuri.

CRJM recomandă CSP să publice la timp hotărârile motivate, astfel încât publicul să poată înțelege argumentele din spatele deciziilor, în special atunci când Consiliul respinge concluziile comisiilor de evaluare. Organizația mai propune folosirea unor scenarii practice comune în timpul interviurilor și stabilirea unor criterii mai clare pentru evaluarea candidaților.

Directoarea de program a CRJM, Carolina Bagrin, a subliniat că transparența evaluării externe nu se rezumă la publicarea rezultatului final, ci presupune și accesul în timp util la motivele care au stat la baza deciziilor.

„Transparența evaluării externe nu înseamnă doar publicarea rezultatului final, ci și accesul în timp util la motivele care au stat la baza deciziilor. Atunci când concluziile unei comisii de evaluare sunt respinse, este important ca societatea să poată înțelege raționamentul acestei decizii cât timp subiectul este încă de interes public”, a menționat aceasta.

La prezentarea studiului, președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat că perspectiva observatorilor independenți este importantă pentru evaluarea activității Consiliului și că transparența rămâne o prioritate.

„Noi realizăm o introspecție internă, deci avem viziunile noastre interne, dar este extrem de important să avem și această viziune a observatorului independent. Din punctul meu de vedere, cel puțin, am evoluat la majoritatea capitolelor”, a spus Obadă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CRJM #CSP #raport

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.