Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Serghei Ivanov avertizează că fermierii vor continua protestele: ”Sunt probleme mult mai grave în agricultură”

29 Oct. 2026, 10:44
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
29 Oct. 2026, 10:44 // Economie //  Realitatea.md

Fermierii vor continua protestele, chiar dacă proiectul privind licențierea importurilor de cereale și oleaginoase a fost aprobat de Guvern.  Declarația a fost făcută de Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, deputat al Partidului Nostru, care susține că agricultorii se confruntă cu mai multe probleme, nu doar cu cea a importurilor.

„Fermierii niciodată nu s-au răzgândit de a face proteste. Agricultorii în continuare au ieșit în teritorii, mai ies agricultorii și, credeți-mă, că o să iasă și mâine, și poimâine, pentru că legea licențierii încă nu a fost votată. Dar problema agricultorilor nu este doar licențierea. Sunt probleme mult mai grave”, a declarat Serghei Ivanov.

Potrivit deputatului, licențierea importurilor ar reprezenta doar o măsură menită să stabilizeze situația din sector și să prevină agravarea acesteia. În opinia sa, agricultorii se confruntă cu dificultăți legate de prețul motorinei, subvenții și lipsa apelurilor de finanțare.

 

Ivanov a atras atenția și asupra programului de sprijin pentru producătorii agricoli, menționând că unii fermieri ar fi fost informați că nu există bani pentru plățile promise. În acest context, Serghei Ivanov a îndemnat agricultorii și societatea să își revendice drepturile și să ceară autorităților respectarea angajamentelor asumate.

„Îndemn nu doar agricultorii, ci și societatea să fie activă, să nu ezite să ceară drepturi reale, drepturi pe care noi, ca deputați, și actuala guvernare, desemnând un guvern politic cu majoritate parlamentară, ne-am luat angajamentul să le promovăm în interes național și să diminuăm impactul negativ”, a declarat acesta.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat miercuri, 28 octombrie, prelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase până la 31 decembrie 2026. Decizia de urgență a fost luată la propunerea ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, pe fundalul presiunilor majore și al amenințărilor cu proteste masive din partea agricultorilor.

Mecanismul actual de licențiere, introdus inițial în toamna anului 2023, urma să expire la 31 octombrie 2026. Asociația „Forța Fermierilor” a avertizat că orice „vid legislativ”, chiar și de câteva zile, ar permite o invazie de producție ieftină din Ucraina, ceea ce ar fi prăbușit total prețurile pe piața internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prețul la floarea-soarelui a scăzut sub costul de producție. Osmochescu explică extinderea licențierii importurilor

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.