Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Cozi mai mici la vama moldo-română? Serviciul Vamal promite reducerea numărului de camioane la frontieră

30 Oct. 2026, 14:25
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2026, 14:25 // Actualitate //  Realitatea.md

Numărul camioanelor aflate în așteptare la frontiera moldo-română s-a redus, după ce autoritățile din Republica Moldova și România au suplimentat personalul din posturile vamale și au aplicat măsuri pentru fluidizarea traficului. Anunțul a fost făcut de șeful Serviciului Vamal, Radu Vrabie.

Potrivit acestuia, în ultima perioadă, traficul de camioane a ajuns la aproximativ 3.000 de unități pe zi, cu circa 50% peste media obișnuită. Situația a fost determinată atât de factorii sezonieri, cât și de unele modificări normative din România. Pentru a reduce timpii de așteptare, autoritățile au suplimentat numărul angajaților în posturile vamale, iar la punctul de trecere Leușeni-Albița au fost utilizate pistele reversibile, în cooperare cu Poliția de Frontieră din ambele state.

 

Radu Vrabie îi îndeamnă pe transportatori să evite aglomerarea punctelor vamale tradiționale și să ia în calcul și alte rute, precum Costești, unde este disponibil sistemul de programare electronică BQS, dar și Cahul-Oancea, unde numărul camioanelor aflate în așteptare este mai mic.

Totodată, șeful Serviciului Vamal recomandă companiilor exportatoare să utilizeze platformele digitale pentru efectuarea formalităților vamale. Transportatorii care tranzitează România sunt îndemnați să deschidă tranzitul încă din Republica Moldova, pentru a reduce timpul petrecut la controlul de la frontiera română. O altă recomandare vizează achitarea în avans, prin platforme digitale, a vinietei pentru drumurile din România, în contextul modificării sistemului de plată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre cozile de la vama moldo-română se discută de la începutul lui octombrie 2026. Problema de la Giurgiulești a depășit dimensiunea unui simplu blocaj la port sau la frontieră. În zonă se suprapun trei probleme: logistica exporturilor și tranzitului internațional, lipsa condițiilor elementare pentru șoferii care așteaptă ore sau chiar zile și necesitatea protejării localității de traficul greu.

VIDEO Cozi kilometrice la Giurgiulești: Șoferii așteaptă zile în șir fără apă, hrană și toaletă

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.