Utilizarea buteliilor de gaz în blocurile de locuințe și în cămine va fi interzisă începând din noiembrie, după o perioadă de tranziție de șase luni. Autoritățile avertizează asupra riscului de incendii și explozii și recomandă folosirea plitelor electrice sau identificarea unor soluții de alimentare centralizată cu gaze.

Potrivit secretarului de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Veaceslav Șipitca, utilizarea buteliilor în blocuri nu respecta normele de exploatare în siguranță a gazului lichefiat. Multe dintre spațiile în care erau instalate nu dispuneau de sisteme de ventilare adecvate pentru evacuarea eventualelor scurgeri de gaz.

Modificarea legislației urmărește prevenirea accidentelor grave, după mai multe deflagrații produse în țară, inclusiv în Chișinău, soldate cu decese. Interdicția vizează blocurile de apartamente și căminele, nu și casele individuale.

În perioada de tranziție, autoritățile au informat operatorii de sistem și administrațiile publice locale despre noile prevederi. În unele localități, inclusiv în raioanele Cantemir și Leova, sunt analizate proiecte de alimentare centralizată cu gaze lichefiate.

Pentru blocurile care nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, alternativa recomandată este utilizarea plitelor electrice sau identificarea unei soluții de alimentare centralizată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șipitca a precizat anterior, la Radio Moldova, că utilizarea buteliilor în blocuri era deja interzisă prin regulile de exploatare în siguranță, iar noile prevederi clarifică explicit acest lucru în legislație.

În prezent, Codul contravențional nu prevede o sancțiune distinctă pentru utilizarea buteliilor în blocurile de locuințe, însă pot fi constatate încălcări ale regulilor de apărare împotriva incendiilor.

#butelii de gaz #gaz lichefiat #Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.