Ion Cojocaru, inspectorul din cadrul Poliției de Frontieră, care este cercetat în dosarul ce vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr. 5 a MAI a fost eliberat din penitenciarul nr. 13, prin ordonanța procurorului. Informația a fost confirmată de către Dumitru Raileanu, procurorul de caz din cadrul Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), transmite zdg.md.

Procurorul de caz a comunicat că a dispus, prin ordonanță, eliberarea lui Ion Cojocaru din penitenciarul nr. 13, „întrucât viața acestuia a fost pusă în pericol”.

În context, acuzatorul a menționat că după ce a fost emisă ordonanța de eliberare, respectiv, după eliberare, în privința fostului șef al secției nr. 1 „K” a Direcției nr. 5, actual inspector al Poliției de Frontieră Ion Cojocaru, a fost aplicată măsura preventivă – obligarea de nepărăsire a țării.

„El a fost eliberat săptămâna trecută, la finele săptămânii, pentru că existau riscuri asupra vieții lui. Poziția lui față de ceilalți învinuiți este diferită, având în vedere rolul lui și faptul că a contribuit la stabilirea anumitor circumstanțe, am hotărât să îl eliberam. Asta nu ne împiedică să examinăm dosarul în privința lui cu acuzațiile și învinuirile care i se aduc el fiind în stare de libertate. Evaluând proporționalitatea aflării lui în penitenciar, au apărut niște circumstanțe care ne-au făcut să acționăm astfel. Au fost acțiuni de intimidare în privința lui și a concubinei care la fel este învinuită. În privința lui a fost aplicată o măsură preventinvă interdicția de a părăsi teritoriul R. Moldova. Asta nu înseamnă că și ceilalți trebuie sau vor fi eliberați”.

La 3 august, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a dispus prelungirea arestului preventiv pentru încă 30 de zile atât pentru președintele Asociației FEA, Dorin Damir, cât și pentru șeful Inspectoratului de Poliție al municipiului Bălți, fost șef al Direcției Operațiuni Speciale nr. 5 Valeriu Cojocaru, dar și fostul șef al secției nr. 1 „K” a Direcției nr. 5, actual inspector al Poliției de Frontieră Ion Cojocaru.

Duminică, 1 august, fostul ministru al Apărării Alexandru Pînzari, reținut pe 31 iulie, în dosarul fostei Direcții nr. 5 a MAI, a primit 30 de zile de arest. Alexandru Pînzari este bănuit că ar fi comis anumite fapte infracționale în perioada în care era șef al Inspectoratului General al Poliției (IGP).

Pe 7 iulie, Dorin Damir, fostul șef al Direcției Operațiuni Speciale nr. 5 și actual șef al IP Balți Valeriu Cojocaru, dar și fostul șef al secției nr.1 „K” a Direcției nr. 5, actual inspector din cadrul Poliției de Frontieră Ion Cojocaru, au fost plasați în arest pentru 30 de zile, în dosarul ce vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr. 5 a MAI.

La 5 iulie, ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ofițerii de la PCCOCS au efectuat percheziții la mai multe locații din capitală. Potrivit reprezentanților PCCOCS, acțiunile procesuale vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr. 5 din cadrul INI al IGP al MAI, acțiunile cărora sunt cercetate prin prisma a cinci componențe de infracțiuni: „abuz de serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” și „fals în acte publice”.

#Directia 5 #eliberat #politist de frontiera

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.