Ion Cojocaru, inspectorul din cadrul Poliției de Frontieră, care este cercetat în dosarul ce vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr. 5 a MAI a fost eliberat din penitenciarul nr. 13, prin ordonanța procurorului. Informația a fost confirmată de către Dumitru Raileanu, procurorul de caz din cadrul Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), transmite zdg.md.

Procurorul de caz a comunicat că a dispus, prin ordonanță, eliberarea lui Ion Cojocaru din penitenciarul nr. 13, „întrucât viața acestuia a fost pusă în pericol”.

În context, acuzatorul a menționat că după ce a fost emisă ordonanța de eliberare, respectiv, după eliberare, în privința fostului șef al secției nr. 1 „K” a Direcției nr. 5, actual inspector al Poliției de Frontieră Ion Cojocaru, a fost aplicată măsura preventivă – obligarea de nepărăsire a țării.

„El a fost eliberat săptămâna trecută, la finele săptămânii, pentru că existau riscuri asupra vieții lui. Poziția lui față de ceilalți învinuiți este diferită, având în vedere rolul lui și faptul că a contribuit la stabilirea anumitor circumstanțe, am hotărât să îl eliberam. Asta nu ne împiedică să examinăm dosarul în privința lui cu acuzațiile și învinuirile care i se aduc el fiind în stare de libertate. Evaluând proporționalitatea aflării lui în penitenciar, au apărut niște circumstanțe care ne-au făcut să acționăm astfel. Au fost acțiuni de intimidare în privința lui și a concubinei care la fel este învinuită. În privința lui a fost aplicată o măsură preventinvă interdicția de a părăsi teritoriul R. Moldova. Asta nu înseamnă că și ceilalți trebuie sau vor fi eliberați”.

La 3 august, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a dispus prelungirea arestului preventiv pentru încă 30 de zile atât pentru președintele Asociației FEA, Dorin Damir, cât și pentru șeful Inspectoratului de Poliție al municipiului Bălți, fost șef al Direcției Operațiuni Speciale nr. 5 Valeriu Cojocaru, dar și fostul șef al secției nr. 1 „K” a Direcției nr. 5, actual inspector al Poliției de Frontieră Ion Cojocaru.

Duminică, 1 august, fostul ministru al Apărării Alexandru Pînzari, reținut pe 31 iulie, în dosarul fostei Direcții nr. 5 a MAI, a primit 30 de zile de arest. Alexandru Pînzari este bănuit că ar fi comis anumite fapte infracționale în perioada în care era șef al Inspectoratului General al Poliției (IGP).

Pe 7 iulie, Dorin Damir, fostul șef al Direcției Operațiuni Speciale nr. 5 și actual șef al IP Balți Valeriu Cojocaru, dar și fostul șef al secției nr.1 „K” a Direcției nr. 5, actual inspector din cadrul Poliției de Frontieră Ion Cojocaru, au fost plasați în arest pentru 30 de zile, în dosarul ce vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr. 5 a MAI.

La 5 iulie, ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ofițerii de la PCCOCS au efectuat percheziții la mai multe locații din capitală. Potrivit reprezentanților PCCOCS, acțiunile procesuale vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr. 5 din cadrul INI al IGP al MAI, acțiunile cărora sunt cercetate prin prisma a cinci componențe de infracțiuni: „abuz de serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” și „fals în acte publice”.

#Directia 5 #eliberat #politist de frontiera

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china