Curs valutar
  • EUR
    20.1298
    0.2727%
  • USD
    17.9458
    0.0323%
  • RUB
    0.2167
    -0.4615%
  • RON
    3.7666
    0.2443%
  • UAH
    0.3945
    0.1267%

Toate știrile

11 noiembrie 2026

Vasile Tofan a vorbit despre poluarea Nistrului și secetă la conferința ONU pentru climă de la Antalya

11 Nov. 2026, 19:06
 // Categoria: Politica // Autor:  Vlada Ciorici
11 Nov. 2026, 19:06 // Politica //  Vlada Ciorici

Premierul Vasile Tofan a vorbit despre impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova la conferința ONU privind clima (COP31), care are loc la Antalya, în Turcia. El a prezentat progresele țării în energia verde și a cerut mai multă cooperare internațională în fața crizei climatice.

Tofan a spus că resursele de apă ale Moldovei au fost puse în pericol anul acesta din două motive: poluarea Nistrului, provocată de un atac rusesc asupra unei hidrocentrale din Ucraina, și seceta prelungită, care a scăzut mult nivelul apei. Potrivit premierului, crizele energetice din ultimii ani au arătat că țara trebuie să depindă cât mai puțin de resurse pe care nu le poate controla.

Șeful Guvernului a subliniat că energia din surse regenerabile a ajuns aproape de 30% din consumul de electricitate al țării, față de circa 3% acum șase ani. Moldova investește și în conexiunile energetice cu Europa, inclusiv în linia electrică Bălți–Suceava, care va fi construită de o companie din Turcia.

Premierul a amintit și de Programul național de împădurire, prin care Moldova vrea să planteze și să refacă aproximativ 145.000 de hectare de pădure până în 2032. El a cerut ca finanțarea pentru climă să fie mai ușor de obținut și mai previzibilă, astfel încât să ajungă la țările și comunitățile care au cea mai mare nevoie.

„Republica Moldova își îndeplinește partea sa de responsabilitate, în pofida provocărilor cu care ne confruntăm. Este important ca toate statele să contribuie la acest efort comun, pentru că nicio țară nu poate face față singură crizei climatice”, a declarat Vasile Tofan.

La Antalya, premierul s-a întâlnit cu omologul său din Kazahstan, Olzhas Bektenov, și a avut discuții cu președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, cu membrul Președinției Bosniei și Herțegovinei Denis Bećirović și cu premierul Armeniei, Nikol Pașinian. Discuțiile au vizat parcursul european al Moldovei, cooperarea economică și atragerea de investiții în energie.

 

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 18:52
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
11 Nov. 2026, 18:52 // Slider //  Vlada Ciorici

Negocierile trilaterale dintre Rusia, Ucraina și SUA de la Abu Dhabi, care urmăresc încheierea războiului din Ucraina, s-au terminat după a doua zi.

Partea americană a spus că a observat „unele deschideri”, însă nimic nu indică un progres decisiv spre încheierea războiului început de invazia Rusiei, care durează de aproape cinci ani.

Davyd Arahamia, membru al echipei de negociere a Ucrainei, a declarat că această rundă de discuții, prima de după februarie, „a fost una dintre cele mai grele”.

„Cred că rușii au venit cu directive foarte stricte, așa că a fost extrem de dificil să detensionăm discuția”, a spus el. A adăugat totuși că simte „un impuls bun” și a cerut ca următoarea rundă de discuții să fie organizată cât mai curând.

Atât Moscova, cât și Kievul au confirmat că se pregătește un schimb amplu de prizonieri de război, care ar putea avea loc în curând.

După discuții s-a anunțat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, vor merge joi la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Apoi vor pleca la Dublin, unde vor discuta cu Volodimir Zelenski.

Această rundă de negocieri a fost prezentată ca fiind axată pe „arhitectura de securitate” a Europei.

Pentru Kiev, asta ar putea însemna garanții că aliații îi vor sări în ajutor dacă Ucraina va fi atacată din nou, chiar dacă țara nu este membră NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru Moscova, aranjamentul de securitate ar include probabil o limitare a influenței NATO în estul Europei. Extinderea alianței spre est a fost mereu una dintre principalele griji ale Kremlinului.

La începutul săptămânii, Kushner a spus că SUA speră să „creeze un nou cadru” de securitate între Ucraina, Rusia și Europa, care să poată „asigura o pace durabilă”. Negociatorul Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat că lumea are nevoie de un sistem de securitate „nou” și „corect”.

Ucraina și Europa se tem de mult timp că actuala administrație americană nu mai este la fel de implicată în securitatea Europei și că a devenit mai îngăduitoare cu Kremlinul.

La Abu Dhabi au fost prezenți și reprezentanți ai Marii Britanii, ai NATO și ai mai multor state UE, care s-au întâlnit cu negociatorii americani și ucraineni. Kremlinul, cu care UE nu comunică oficial, a spus însă că delegația sa nu a avut niciun contact cu aceștia.

Moscova a privit cu dispreț implicarea europenilor, deși aceștia susțin de mult că trebuie să aibă un rol central în orice aranjament de după război pe continentul lor.

Mulți europeni, mai ales din estul continentului, consideră că securitatea lor depinde de cea a Ucrainei. Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat miercuri că acordurile nu pot fi puse în aplicare „dacă membrii NATO nu ajung la un consens”.

Kushner a spus că SUA vor ca europenii să se implice și că includerea lor „în format” va fi pe agenda discuțiilor sale cu Putin.

Există dezacorduri și privind ordinea pașilor. Europenii și Kievul vor mai întâi o încetare a focului, urmată de discuții despre noul cadru de securitate. Kremlinul insistă ca luptele să înceteze abia după ce se ajunge la un acord.