Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.

#Construim Încredere #parlament #reforma salariala

Rusia ar propune transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, care să includă actualul teritoriu al țării, autonomia Găgăuză și regiunea transnistreană. Mai mult, în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Găgăuzia și Transnistria ar urma să aibă dreptul de a organiza referendumuri privind independența.

Informațiile apar într-un plan al Moscovei discutat în cercuri neoficiale de negociere, dezvăluit de publicația germană Bild și citat de UNIAN.

Potrivit sursei citate, propunerea Rusiei face parte dintr-un plan mai amplu privind încheierea războiului din Ucraina și redesenarea arhitecturii de securitate europene. În schimbul unor concesii, Moscova ar fi dispusă să își retragă trupele din regiunea transnistreană. Totodată, Rusia ar propune retragerea armelor nucleare din Belarus și renunțarea la desfășurarea rachetelor cu rază medie de acțiune pe teritoriul acestei țări.

Planul ar include și alte condiții importante pentru regiune

Rusia ar cere ca Ucraina să cedeze întregul Donbas, inclusiv teritoriile din regiunile Donețk și Lugansk aflate în prezent sub controlul Kievului, să renunțe la aderarea la NATO și să adopte un statut de neutralitate. În schimb, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană nu ar fi exclusă.

De asemenea, Moscova ar solicita demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev, astfel încât Ucraina să nu le poată utiliza drept baze navale. În ceea ce privește securitatea europeană, Rusia ar cere NATO să renunțe la amplasarea bazelor militare în Estonia, Letonia și Lituania, dar și retragerea Finlandei din Alianța Nord-Atlantică.

Bild precizează că este vorba despre una dintre propunerile discutate în cadrul negocierilor neoficiale, iar deocamdată nu este clar dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a susținut acest plan.

„În paralel, activează mai multe grupuri de mediatori, inclusiv unele asociate militarilor. Acestea concurează între ele”, notează publicația germană, citată de UNIAN.

În ultimele zile, la Abu Dhabi au avut mai multe runde de negocieri între reprezentanții americani, ruși și ucraineni. Ulterior, reprezentanții SUA s-au întâlnit cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.