Scriitorul şi fostul deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Vladimir Beşleagă, crede că ziua de 27 august ar trebui să fie un prilej de introspecţie şi nu de sărbătoare. Scriitorul spune că cei 30 de ani de independenţă au fost o rătăcire prin deşert, dar acum îşi pune mari speranţe în noua guvernare. Vladimir Beşleagă are încredere în tânăra generaţie pentru că, în opinia lui, are o putere colosală de a face ca lucrurile să ia o altă turnură, cel puţin de acum încolo, transmite TVR Moldova.

La cei 90 de ani ai săi, împliniţi recent, Vladimir Beşleagă retrăieşte cu mari emoţii evenimentele tumultoase din august 1991 care au dus la proclamarea independenţei Republicii Moldova, dar şi la ceea ce a urmat. Republica Moldova a fost al nouălea stat care s-a desprins de fosta URSS în urma puciului eşuat de la Moscova din august 1991. Actul adoptat atunci a venit cu o oarecare întârziere, pentru că iniţial s-a dorit reunirea teritoriului şi nu proclamarea independenţei.

Vladimir Beșleagă: „Ideea naţională era revenirea la patria-mamă. Şi speakerul care s-a întors din concediu a mers la Bucureşti. Şi el a venit înapoi cu refuz de reunire. Mulţi spun că iată atunci a fost momentul de reunire.”

Independenţa Republicii Moldova a fost compromisă încă din primele luni de după semnarea declaraţiei de la 27 august, 1991.

Vladimir Beșleagă: „Nu au trecut nici 3 luni şi preşedintele Republicii Moldova de atunci independente a semnat intrarea Republicii Moldova independente în Comunitatea Statelor Independente – CSI. Păi ce independenţă putea fi?”

Cu armată rusă pe teritoriul Republicii Moldova, nici acum nu se poate vorbi de o reală independenţă.

Vladimir Beșleagă:  „Visul acestui nou imperiu este să-şi refacă, să-şi readucă fostele colonii înapoi. Cei 30 de ani a fost rătăcire, brambureală, aiureală prin pustiu.”

Fostul deputat mărturiseşte că, pe lângă haosul creat de eşecul guvernelor ce s-au perindat, independenţa faţă de imperiul rus a adus şi câteva lucruri bune. Semnarea acordului de asociere sau acordarea dreptului basarabenilor de redobândire a cetăţeniei române, sunt doar câteva dintre ele.

Vladimir Beșleagă: „Acesta a fost un act mare. Dacă nu s-a produs reunirea, redobândirea cetăţeniei a fost jumătate din unire. Asta a fost colosal. Al doilea beneficiu a fost că oamenii au putut să se exprime liber, au apărut partide, au apărut mişcări.”

Scriitorul este de părere că 27 august ar trebui să fie mai degrabă un bun prilej de introspecţie şi nu de sărbătoare.

Vladimir Beșleagă: „Regimul trecut, totalitar, totdeauna lucrurile cele mai importante, cele mai cardinale, ca să le compromită, le declara sărbători. Pentru că la sărbători oamenii chefuiesc, oamenii uită. Să nu ne lăsăm amăgiţi că avem sărbători. Noi să vedem ce ne lipseşte. Ce am făcut, ce n-am făcut, ce nu ne-a reuşit.”

Sunt multe restanţe dar la fel de multe speranţe şi încredere în actuala guvernare.

Vladimir Beșleagă: „A crescut speranţa noastră că în sfârşit statul acesta se va forma, se va consolida şi va deveni un stat de drept. Să se producă schimbarea în bine, să se pună capăt acestor corupţi şi mizerabili care s-au îmbogăţit. Doar generaţiile noi pot să schimbe şi să creeze o lume nouă. Generaţiile vechi nu o pot face. El pot doar să ajute şi să sprijine.”