Brexit a deterioriat statutul Marii Britanii de principal punct de trecere pentru produsele care intră în Europa și a accentuat birocrația de la graniță, fapt ce a micșorat din influența economică a Regatului asupra continentului, susțin companiile de transport britanice care se plâng de prețuri crescute pentru transporturile pe continent.

Situația provocată de Brexit a fost agravată și de pandemia de Covid-19 – „A fost furtuna perfectă”, spune Robert Larkin, director la Med Freight Services, o astfel de companie cu sediul în apropierea Londrei.

„Totul este întârziat din cauza pandemiei și Brexitului. Este un coșmar complet”, a adăugat el.

Compania sa, care se ocupă de transporturi aeriene, este una dintre zecile lovite de efectele nefaste ale ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană. Birocrația adițională adusă de controalele la graniță, numărul mare de „semnături, ștampile, permise și permisiuni”, toate încetinesc considerabil activitatea.

Problemele aduse de Brexit vin împreună și cu anxietățile produse de faptul că UK nu mai este legat de circuitul economic european:

„Ce sens mai are să mai aducem produsele aici? Mai bine le aducem în Paris sau oriunde e mai ușor. Înainte, așa cum spunea Thatcher (n. red. – fostă prim-ministră a Regatului Unit), noi am fost «poarta Europei». Firme precum Honda sau Nissan veneau să investească pentru a aduce produse în Europa prin UK”, spune și Jeffrey Ingarfield, director la Glenn Freight Services.

Pentru transporturile pe cale aeriană, prețurile s-au dublat sau triplat doar pentru a scoate bunuri din țară. În ce privește transportul maritim, avem un container care vine din China – costă de cinci ori mai mult decât anul trecut, de la 3.000 de dolari, la 15.000. Aceste creșteri de tarife vor lovi la un moment dat consumatorul”, a mai adăugat Larkin.

Departamentul pentru transporturi din cadrul guvernului britanic susține că se află „în tratative” cu statele membre ale UE „pentru a asigura capacitatea companiilor UK de a efectua transporturi cu cerințe administrative minime”.

#Brexit #Marea Britanie #prețuri

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.