Persoanele infectate cu varianta Delta a coronavirusului au un risc dublu de spitalizare pentru COVID-19 comparativ cu varianta Alfa, detectată la sfârșitul anului trecut în Marea Britanie, arată un studiu amplu publicat sâmbătă în revista The Lancet Infectious Diseases, scrie digi24.ro.

Cercetători de la Public Health England (PHE) şi de la Universitatea Cabridge au analizat cazurile clinice a 43.338 de persoane detectate pozitiv la COVID-19 în Marea Britanie, în perioada 29 martie – 23 mai 2021. Dintre acestea, 20 % (8.682) erau provocate de varianta Delta, identificată pentru prima dată în India în decembrie 2020, iar restul de 34.656 corespundeau variantei Alfa, depistată în Marea Britanie în noiembrie 2020, relatează agențiile internaționale de presă, citate de Agerpres.

Din totalul celor infectaţi, o persoană din cinci a fost internată cu COVID-19 după 14 zile de la testarea pozitivă la noul coronavirus. Dintre cei infectați cu varianta Alfa au fost internaţi 2,2 % (764 de persoane), în timp ce dintre cei infectaţi cu varianta Delta au fost spitalizaţi 2,3 % (196 persoane).

Cei mai mulți dintre aceștia nu erau vaccinați, arată autorii studiului, care precizează că vaccinarea reduce riscul de forme grave de boală la infectarea cu ambele variante, potrivit BBC.

E recomandată vaccinarea cu ambele doze pentru a reduce riscul de infectare, potrivit studiului.

„Știm deja că vaccinarea oferă o protecție excelentă împotriva variantei Delta și, deoarece această variantă reprezintă peste 99% din cazurile de Covid din Marea Britanie, este vital ca cei care nu au două doze de vaccin să facă acest lucru cât mai curând posibil”, a spus dr. Gavin Dabrera, reprezentant al PHE.

După ce au luat în calcul factorii ce ţin de predispoziţia personală pentru a dezvolta simptome grave de COVID-19, precum vârsta, originea etnică şi vaccinarea, cercetătorii au estimat că riscul de spitalizare creşte de 2,26 ori în cazul variantei Delta.

„Analiza noastră arată că în cazul în care nu se beneficiază de vaccinare, o epidemie provocată de varianta Delta exercită o presiune şi mai mare asupra sistemului de sănătate, decât în cazul variantei Alfa”, a spus Anne Presanis, coautoare a studiului.

Se ştia deja că varianta Delta este cu între 40% şi 60% mai contagioasă decât varianta Alfa, însă nu existau informaţii privind severitatea sa, deşi datele preliminare din Scoţia şi Singapore sugerau o creştere a riscului de spitalizare şi unor forme grave de COVID-19 în cazul infectării cu această variantă.

Pacienţii infectaţi cu varianta Delta erau mai ales tineri, cu vârsta medie de 29 de ani, faţă de cei cu vârsta de 31 de ani, în cazul variantei Alfa.

Ţinând cont de proporţia scăzută a persoanelor vaccinate în eşantionul studiat, „rezultatele acestui studiu arată mai ales riscul de spitalizare a celor care nu sunt vaccinaţi, sau care sunt parţial vaccinaţi”, a subliniat Anne Presanis, statistician la Universitatea din Cambridge.

Numeroase studii au demonstrat că vaccinurile au o eficacitate foarte ridicată împotriva formelor grave de COVID-19 asociate variantei Delta, cu condiţia vaccinării cu schema completă. Efectul lor este limitat în cazul unei singure doze.

#Covid #Delta #studiu

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.