Persoanele infectate cu varianta Delta a coronavirusului au un risc dublu de spitalizare pentru COVID-19 comparativ cu varianta Alfa, detectată la sfârșitul anului trecut în Marea Britanie, arată un studiu amplu publicat sâmbătă în revista The Lancet Infectious Diseases, scrie digi24.ro.

Cercetători de la Public Health England (PHE) şi de la Universitatea Cabridge au analizat cazurile clinice a 43.338 de persoane detectate pozitiv la COVID-19 în Marea Britanie, în perioada 29 martie – 23 mai 2021. Dintre acestea, 20 % (8.682) erau provocate de varianta Delta, identificată pentru prima dată în India în decembrie 2020, iar restul de 34.656 corespundeau variantei Alfa, depistată în Marea Britanie în noiembrie 2020, relatează agențiile internaționale de presă, citate de Agerpres.

Din totalul celor infectaţi, o persoană din cinci a fost internată cu COVID-19 după 14 zile de la testarea pozitivă la noul coronavirus. Dintre cei infectați cu varianta Alfa au fost internaţi 2,2 % (764 de persoane), în timp ce dintre cei infectaţi cu varianta Delta au fost spitalizaţi 2,3 % (196 persoane).

Cei mai mulți dintre aceștia nu erau vaccinați, arată autorii studiului, care precizează că vaccinarea reduce riscul de forme grave de boală la infectarea cu ambele variante, potrivit BBC.

E recomandată vaccinarea cu ambele doze pentru a reduce riscul de infectare, potrivit studiului.

„Știm deja că vaccinarea oferă o protecție excelentă împotriva variantei Delta și, deoarece această variantă reprezintă peste 99% din cazurile de Covid din Marea Britanie, este vital ca cei care nu au două doze de vaccin să facă acest lucru cât mai curând posibil”, a spus dr. Gavin Dabrera, reprezentant al PHE.

După ce au luat în calcul factorii ce ţin de predispoziţia personală pentru a dezvolta simptome grave de COVID-19, precum vârsta, originea etnică şi vaccinarea, cercetătorii au estimat că riscul de spitalizare creşte de 2,26 ori în cazul variantei Delta.

„Analiza noastră arată că în cazul în care nu se beneficiază de vaccinare, o epidemie provocată de varianta Delta exercită o presiune şi mai mare asupra sistemului de sănătate, decât în cazul variantei Alfa”, a spus Anne Presanis, coautoare a studiului.

Se ştia deja că varianta Delta este cu între 40% şi 60% mai contagioasă decât varianta Alfa, însă nu existau informaţii privind severitatea sa, deşi datele preliminare din Scoţia şi Singapore sugerau o creştere a riscului de spitalizare şi unor forme grave de COVID-19 în cazul infectării cu această variantă.

Pacienţii infectaţi cu varianta Delta erau mai ales tineri, cu vârsta medie de 29 de ani, faţă de cei cu vârsta de 31 de ani, în cazul variantei Alfa.

Ţinând cont de proporţia scăzută a persoanelor vaccinate în eşantionul studiat, „rezultatele acestui studiu arată mai ales riscul de spitalizare a celor care nu sunt vaccinaţi, sau care sunt parţial vaccinaţi”, a subliniat Anne Presanis, statistician la Universitatea din Cambridge.

Numeroase studii au demonstrat că vaccinurile au o eficacitate foarte ridicată împotriva formelor grave de COVID-19 asociate variantei Delta, cu condiţia vaccinării cu schema completă. Efectul lor este limitat în cazul unei singure doze.

#Covid #Delta #studiu

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.