Danemarca va ridica din data de 10 septembrie toat restricţiile încă în vigoare împotriva COVID-19. Boala nu mai este considerată o „ameninţare pentru societate”, după ce peste 70% din populația țării s-a vaccinat, a anunţat vineri Ministerul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

„Epidemia este sub control, avem rate de vaccinare record. De aceea, la 10 septembrie vom putea renunţa la regulile speciale pe care a trebuit să le introducem în lupta împotriva COVID-19”, a spus ministrul Magnus Heunicke, citat într-un comunicat.

El a subliniat însă că țara nu a ieşit din epidemie şi a avertizat că guvernul „nu va ezita să acţioneze rapid dacă pandemia va ameninţa din nou funcţiile esenţiale ale societăţii”, relatează AFP.

În martie 2020, Danemarca a fost una dintre primele ţări care a impus un regim de semi-lockdown, cu închiderea şcolilor şi a magazinelor cu produse neesenţiale.

După o primă relaxare a măsurilor câteva săptămâni mai târziu, autorităţile au reimpus treptat restricţii începând din august 2020 şi un semi-lockdown de Crăciun.

Ulterior, ţara s-a redeschis gradual, odată cu introducerea în aprilie a paşaportului sanitar.

Din 14 august, masca nu mai este obligatorie în transportul public, singurul loc unde mai era cerută.

Din 10 septembrie va dispărea obligaţia de a prezenta un paşaport sanitar în cluburile de noapte (care se vor redeschide la 1 septembrie) şi la marile evenimente.

Era deja prevăzut ca acest paşaport să nu mai fie cerut în restaurante, centre de sport şi frizerii începând de la 1 septembrie.

Peste 70% din populaţia daneză de 5,8 milioane de locuitori este vaccinată integral.

De menționat că, între timp, de la inițierea Campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 (2 martie 2021), în Republica Moldova au fost administrate aproximativ 1.219.812 doze de vaccin.

În acest sens, acoperirea națională cu o doză constituie circa 20.6%, cu schemă completă – 18.6%, lucrători medicali vaccinați cu o doză: 88,5 %, lucrători medicali vaccinați cu două doze: 84,5 %.

În total, au fost imunizați împotriva virusului 88,5% din lucrătorii medicali, ceea ce a determinat reducerea morbidității în rândul acestora cu 90%.

#COVID-19 #Danemarca #restrictii

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.