SRL Terra-Vitis este o gospodărie multiramurală din satul Burlacu, raionul Cahul, care se ocupă cu cultivarea și comercializarea produselor agricole. La moment, gestionează 1900 hectare, dintre care 120 ha sunt ocupate de plantații multianuale (măr, păr și struguri de masă). Întreprinderea condusă de Petru Mihov este cunoscută în special pentru plantațiile de struguri de masă construite pe sistem de tip Gabel, ceea ce îi permite să exporte strugurii în mai multe direcții. Colegii de la Bani.md a realizat un reportaj amplu mai jos.

Construcția de tip Gable se deosebește de alte construcții prin modul de conducere a butucilor și are o mulțime de avantaje pentru cultivarea strugurilor. În primul rând, datorită acestui sistem se poate obține o productivitate mult mai înaltă, după șase ani antreprenorul îți propune să obțină o recoltă de 30 de tone la hectar. De asemenea, prin această instalație se asigură o stare fitosanitară mai bună și o manipulare mai potrivită a strugurilor.

Un dezavantaj al acestei construcții este faptul că nu toate soiurile pot fi plantate. O astfel de construcție necesită investiții de 750 de mii de lei la hectar. Datorită instalării unui sistem de irigare prin picurare, antreprenorul spune că se mărește nu doar recolta de struguri de masă, ci și calitatea acestora.

Petru Mihov se poate lăuda cu o colecție de struguri de masă de 138 de soiuri, 67 dintre ele au fost prezentate și degustate în cadrul unei întâlniri a producătorilor de struguri, la data de 24 august curent în satul Burlacu.

În mare parte, strugurii de masă produși de gospodăria Terra Vitis sunt destinați pentru export. Din spusele antreprenorului, aceștia ajung aproape în întreaga lume.

„Anul trecut am exportat în toate direcțiile, practic acolo unde ne era convenabil. Și în Rusia am exportat, și în Belarus, dar și în România și prin niște parteneri, prieteni și în Franța au ajuns strugurii noștri.”

Prin producția înaltă și printr-un preț bun, antreprenorul speră să recupereze investiția cât mai curând și în termenii stabiliți.

„Orice investiție e bună, când se recuperează în doi, trei ani. Eu sper prin recolta de 30 de tone la hectar și un preț pentru export, vom obține și rezultatul dat.”

Antreprenorul spune că atunci când este dorință orice poate fi realizat. De asemenea, el a menționat pentru Bani.md dificultățile cu care se confruntă activând în acest domeniu. Printre acestea au fost enumerate costurile nu prea mici și lipsa de materiale necesare în țara noastră.

„Nu întotdeauna ai satisfacție din lucrul primit, fiindcă suntem prea dependenți încă de climă, sunt ploi cu grindină în timpul recoltării, suntem dependenți de piață, nu avem destule depozite frigorifice, suntem dependenți de migrația cadrelor sau a populației.”

Recent, întreprinderea a finalizat construcția depozitului frigorific cu o capacitate de 600 de tone cu 2 camere de prerăcire, ceea ce va favoriza în continuare exporturile spre piețele din UE.

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.

#conditii #misiuni spatiale #NASA