Cel mai lung canion al lumii

Descoperit în 2013, canionul se întinde pe o distanță de 740 de kilometri de la cel mai înalt punct din centrul Groenlandei până la ghețarul Petermann de pe coasta de nord-vest.

Este semnificativ mai lung decât Marele Canion Yarlung Tsangpo din China. Cu o lungime de 498 km este cel mai lung canion de pe planetă care poate fi văzut de fapt.

Canionul ajunge la adâncimi de până la 800 m pe alocuri și are o lățime de 10 km. Prin comparație, Marele Canion din Arizona are în medie aproximativ 1,6 km adâncime și 16 km lățime.

Un lac preistoric

În urmă cu sute de mii sau chiar milioane de ani în urmă, înainte de epoca de gheață, Groenlanda găzduia un lac de mărimea statului american Delaware.

Astăzi, în locul lacului găsim o depresiune plină de sedimente. De mult, a fost umplută cu apă care în unele locuri atingea adâncimi de până la 250 m. Bazinul lacului avea o suprafață de 7.100 km pătrați și a fost alimentat de cel puțin 18 râuri diferite.

Pământul respectiv ar putea oferi indicii valoroase asupra climei arctice din trecutul îndepărtat, deși descoperirea acestor secrete ar necesita forarea prin 1,8 km de gheață care acoperă acum situl antic.

Plante perfect conservate

O bucată de gheață, dezgropată în timpul Războiului Rece, a fost redescoperită într-un congelator în 2017. În urma analizelor s-a descoperit că mostra conținea fosilele perfect conservate ale unor plante vechi de milioane de ani.

„Cel mai bun mod de a descrie procesul este uscare prin congelare. Când le-am scos și le-am pus puțină apă, s-au desfăcut și părea că tocmai ce s-au ofilit”, a declarat Andrew Science, lector în cadrul Departamentului de Geologie de la Universitatea din Vermont.

Mostra provenea din nord-vestul Groenlandei, iar plantele din interior ar fi putut crește într-o pădure boreală. O astfel de pădure ar putea crește doar în anumite condiții, fără gheață, ceea ce sugerează că părți ale stratului de gheață din Groenlanda pot fi mai tinere decât se credea anterior.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin și să discute despre problemele teritoriale, în cadrul eforturilor de a pune capăt războiului, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, după o vizită de două zile în Finlanda, Sîbiha a spus că Ucraina a coordonat decizia privind organizarea unei discuții telefonice între Putin, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

Potrivit ministrului ucrainean, liderii nordici au transmis două mesaje principale: solicitarea Ucrainei pentru o încetare a focului și propunerea unei întâlniri între Zelenski și Putin.

„Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea. Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate aduce o nouă dinamică negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile chestiuni, inclusiv problema teritorială.”, a declarat Sîbiha, transmite Mediafax.

El a spus că discuțiile ar putea duce și la măsuri care să consolideze încrederea, cum sunt schimburile de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

Locul întâlnirii nu este cel mai important pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu aibă loc la Moscova sau în Belarus. Andrii Sîbiha a glumit că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă de pe listă. El a descris invitația Rusiei ca Zelenski să viziteze Moscova drept „neserioasă”.

„Evaluarea noastră este că această discuție a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a spus Sîbiha. El a mai spus că speră ca acest canal de comunicare cu Vladimir Putin să rămână deschis.

Conversația a durat aproximativ 90 de minute și a confirmat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia vor continua la Abu Dhabi, în luna noiembrie, a precizat ministrul.

„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului pe cale diplomatică”, a afirmat Sîbiha, care a mai spus că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn că Moscova ar avea astfel de intenții.

Întrebat dacă Vladimir Putin a făcut declarații importante în timpul conversației, ministrul ucrainean a răspuns: „Cel puțin a avut loc [discuția].”

Apelul a fost criticat de unii oficiali europeni. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au declarat că au acționat în nume propriu, reprezentându-și țările, și nu în numele Europei.