Calitatea precară a aerului ne afectează pe toţi: este nocivă pentru sănătatea noastră și pentru sănătatea mediului, iar acest lucru duce la pierderi economice. Dar din ce este format aerul pe care îl respirăm și de unde provin diverșii poluanţi?

Anual, pe data de 7 septembrie este marcată Ziua Internațională a Aerului Curat pentru un cer albastru, scopul căreia este încurajarea interesului comunității internaționale pentru aerul curat și accentuarea necesității depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului, inclusiv reducerea poluării acestuia pentru protejarea sănătății umane.

„În acest an tematica evenimentului este „Aer sănătos, planetă sănătoasă” care subliniază impactul poluării aerului asupra sănătății, în special în contextul pandemiei COVID-19. Ziua servește drept un apel la acțiune pentru a ne alinia eforturile și a ne revendica dreptul la aer curat”.

Aerul curat este important pentru sănătatea și viața oamenilor, în timp ce poluarea lui reprezintă cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și boli la nivel global. Poluarea aerului a fost declarată la Reuniunea ONU la nivel înalt din octombrie 2018 dedicată combaterii bolilor netransmisibile (BNT) drept al cincilea factor de risc major pentru apariția BNT, de rând cu consumul de tutun, consumul de alcool, dieta nesănătoasă și inativitatea fizică.

La nivel Global, 92% din populație este expusă aerului poluat, fapt care provoacă anual aproximativ 7 milioane de decese premature. 90% din aceste decese au loc în țările cu venituri mici și medii.

Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:

Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;
Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;
Transferul transfrontalier de noxe.

Dintre acestea, cea mai mare parte îi revine transportului auto cu o cotă de 88% din emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale bazinului aerian.

„Cei mai importanți poluanți rezultați din procesele enumerate sunt: oxizii de carbon, de sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Poluarea spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă. În țara noastră aerul poluat este al doilea factor de risc ca pondere pentru bolile netransmisibile după consumul de tutun, cauzând 12%, ce constituie circa 4700 din decese”.

În context, Ziua internațională a aerului curat pentru un cer albastru, face apel la toată lumea, la guverne, la societatea civilă și persoane fizice, să ia măsuri pentru a reduce poluarea aerului și a aduce o schimbare în stilul nostru de viață.

#poluare #responsabili #Ziua Internationala a Aerului Curat

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar